Health Talks, episodul 47 O expertă în stil de viață sănătos dezvăluie „secretele mele pentru a arăta cu 10 ani mai tânără”

• Această emisiune NU oferă sfaturi medicale de orice fel, ci doar prezintă experiența de viață și felul in care văd lucrurile invitații.

- Poți să ne povestești, la început, cum ai ajuns să profesezi în acest domeniu?
- Totul a început cu mine, în primul rând, pentru că mi-am dorit mereu să am un stil de viață sănătos. Doar că, iniţial, înțelegerea mea despre asta era să urmez trendurile prietenelor, vecinelor sau celor de pe internet. Apoi mi-am dat seama că toate aceste lucruri nu au făcut decât să îmi aducă probleme de sănătate. După ce m-am confruntat cu ele, am zis: „Ok, ar fi bine să fac niște studii pentru mine, pentru viața mea, ca să știu exact ce am de făcut”. Le-am aplicat pe mine și, ulterior, am ajuns să profesez, pentru că a fost și o pasiune, dar și o nevoie personală. Așa am transformat acest drum într-o profesie.

- De multe ori credem în stereotipurile din social media sau de la televizor: că trebuie să mâncăm anumite lucruri, să facem mult sport, să fim slabi... Așa cum spuneai și tu, de multe ori încercăm să trăim sănătos, dar, de fapt, nu este deloc sănătos. Ce înseamnă pentru tine un stil de viață sănătos?
- Un stil de viață sănătos înseamnă să mâncăm din toate câte puțin. Înseamnă să ne permitem, atunci când avem timp liber, să ne bucurăm și de o masă mai specială – poate un dulce sau chiar un fast food –, dar să alegem o variantă mai sănătoasă, mai puțin dăunătoare. Adică să ne bucurăm de toate, dar cu măsură. Nu trebuie să ne privăm de anumite lucruri, pentru că atunci apare frustrarea. Iar în momentul în care cedăm psihic, apare răbufnirea și revenim la obiceiurile nesănătoase de dinainte. Asta nu mai înseamnă echilibru.

+29 FOTO

- Ți se pare că femeile au mai mult de suferit din cauza stereotipurilor, că ar trebui să fie mereu tinere, energice, frumoase, și de aceea apelează la tot felul de metode văzute pe internet?
- Da, există această presiune din social media, unde toate femeile par perfecte. Eu însă lucrez cu foarte multe femei și le știu poveștile. A fi nutriționist și personal trainer înseamnă câteodată și să ai un rol de „terapeut”. De aceea se aplică și psihonutriția, și partea de terapie. Le spun mereu că trebuie să se înțeleagă pe ele însele, să își cunoască nevoile și să învețe să se simtă frumoase indiferent de kilograme – 70, 80 sau mai multe. Important este să lucrezi cu tine la nivel psihic. Dacă ești bine cu tine, te vei vedea frumoasă și vei reuși să îți apreciezi părțile bune, fără să îți mai cauți defecte.

Ionela Sapariuc: „Echilibrul pornește, în primul rând, de la alimentație”

- Am discutat cu multe femei care, de frica de a nu îmbătrâni sau de a nu arăta rău, încearcă să copieze persoanele din social media (care, de cele mai multe ori, nici nu sunt reale). Îmi spuneau că preferă să se „biciuiască”, între ghilimele: să se înfometeze sau să meargă la sală de nu știu câte ori pe săptămână, dar niciodată nu ajungeau acolo unde își doreau. Care crezi tu că este secretul pentru a găsi echilibrul între dorința de a trăi sănătos și cea de a arăta bine?
- Echilibrul pornește, în primul rând, de la alimentație. Alimentația nu înseamnă să te înfometezi, ci să mănânci din toate câte puțin și să alegi variante sănătoase. Variantele sănătoase înseamnă proteine de calitate, carbohidrați integrali (nu rafinați) și grăsimi bune. O alimentație diversificată este esențială. De exemplu, eu includ în planurile alimentare: de două ori pe săptămână pește, de două ori carne roșie, carne albă, organe – tocmai pentru a asigura varietatea și aportul complet de nutrienți. O alimentație echilibrată se vede automat și pe chip: întinerim, pielea arată mai bine. Dieta mediteraneană, de exemplu, are efect anti-aging. Eu am 38 de ani, dar mi se spune des că arăt cu 10 ani mai tânără, iar secretul este simplu: alimentație, somn (7–8 ore pe noapte), hidratare și mișcare. Toate acestea te fac să arăți și să te simți mai tânăr, fără să fie nevoie să investești în proceduri costisitoare.

- Ai spus mai devreme de proteine, carbohidrați și grăsimi. Aș vrea să le luăm pe fiecare în parte. Care ar fi proteinele de calitate?
- Avem proteine de origine animală și vegetală. La cele de origine animală intră carnea – eu recomand mai puțin puiul din comerț, dar, desigur, fiecare după posibilități. Dacă știm o sursă sigură, atunci da, îl recomand. Avem carnea de curcan, pe care o putem consuma cu încredere. La lactate, eu recomand mai ales lactatele de capră, care sunt mai benefice decât cele de vacă. Și lactatele de oaie sunt bune. La proteinele vegetale intră lintea, soia, năutul, fasolea – fie neagră, fie roșie. Acestea sunt importante, mai ales pentru că aduc fibre, calciu și alți nutrienți. Și, desigur, avem peștele și fructele de mare, care sunt foarte recomandate.

- Da, a devenit un adevărat trend și cu fructele de mare
- Da, și am primit des întrebarea dacă îngrașă fructele de mare. Răspunsul depinde de cum le gătim. Dacă mâncăm o porție mare de creveți în sos de unt și lămâie, cu multă pâine, seara târziu, și apoi mergem direct la somn, da, pot îngrășa. Totul ține de când, cum și cât mâncăm. Moderația este cheia.

Ionela Sapariuc: „Un carbohidrat foarte bun este cartoful dulce”

- Să trecem la carbohidrați.
- Eu recomand carbohidrații integrali și complecși, pentru că ei nu doar că ne dau energie, ci o și eliberează treptat, pe termen lung. Astfel avem un nivel de energie constant pe parcursul zilei.

- Care ar fi acești carbohidrați?
- Un exemplu foarte bun este cartoful dulce – e și în trend acum și este foarte apreciat. Apoi avem lintea (care este și proteină vegetală, dar și carbohidrat complex). Legumele precum dovlecei, ardei, varză, broccoli sunt tot carbohidrați. Mulți nu știu că și salata verde sau legumele crude sunt carbohidrați. Oamenii cred că doar pâinea, pastele și orezul intră aici, dar de fapt toate legumele fac parte din categoria carbohidraților. De aceea, când detaliez planurile alimentare, explic mereu cum se contorizează toți macronutrienții.

- Da, acum există un curent împotriva carbohidraților și îi băgăm pe toți în aceeași oală. De exemplu, se vorbește de covrigi ca și cum ar avea același efect ca o porție de paste integrale. Dar nu e deloc așa. Și, la fel cum spuneai și de fructele de mare, și pastele pot fi sănătoase sau nesănătoase, în funcție de cum le gătim. De exemplu, italienii mănâncă multe paste și nu au probleme – dar contează felul în care sunt preparate.
- Exact. Și contează foarte mult și cantitatea. Un italian mănâncă o porție de 50 g de paste, nu 200 g ca la noi.

- Să vorbim acum despre grăsimi.
- La grăsimi, trebuie să includem neapărat în alimentație pe cele sănătoase: uleiul de măsline, avocado, semințele – de dovleac, floarea-soarelui, susan, de exemplu. Acestea sunt grăsimi bune, oleaginoase, și e important să le adăugăm în farfuria noastră.

Ionela Sapariuc: „Așa ar trebui să arate o farfurie sănătoasă”

- Îmi dau seama că lucrezi cu mulți oameni și fiecare are nevoie de un program personalizat. Dar, ca regulă generală, cum arată o farfurie sănătoasă? Câtă proteină, câți carbohidrați și câtă grăsime ar trebui să avem?
- În mare, farfuria trebuie împărțită astfel: jumătate să fie legume, un sfert carbohidrați (cât încape într-un pumn), iar un sfert proteină. Când mergem la restaurant, le recomand clienților mei să înceapă masa cu o salată, înainte de pizza sau burger. În felul acesta, fibrele ajută digestia și reduc impactul negativ al preparatelor mai grele.

- Fibrele, ca să fim clari, le obținem mai ales din legume și fructe.
- Da, din legume, fructe, dar și din carbohidrați integrali: orez, paste, pâine integrală. Și, de exemplu, quinoa este un carbohidrat complex care aduce și proteină.

- Asta e diferența între alimentele integrale și cele normale – au mai multe fibre, nu?
- Da, sunt mai aproape de bobul de grâu natural, mai puțin procesate.

Ionela Sapariuc: „Recomand fructele, dar cu moderație”

- Ce părere ai despre fructe? Unii spun că e bine să consumăm fructe pentru vitamine și micronutrienți, dar alții spun că ar trebui eliminate pentru că au mult zahăr. Care e părerea ta?
- Cred că în toată emisiunea asta o să tot repet: moderația. În mod normal, cantitatea recomandată de fructe este de aproximativ 500 g pe zi, pe care le putem împărți în două gustări. Eu recomand fructele, dacă nu există alergii sau sensibilități. Chiar și persoanele cu rezistență la insulină pot consuma, dar în cantități mici și ținând cont de indicele glicemic. Ideea este că nu fructele sunt problema, ci cantitatea și ora la care le consumăm. Dacă le mâncăm seara, înainte de culcare, atunci da, pot favoriza creșterea în greutate și alte probleme.

- Când ar trebui să fie ultima masă a zilei? Ai spus deja de două ori că nu e bine să mâncăm chiar înainte de culcare.
- Depinde foarte mult de persoană. Eu, de exemplu, îmi termin programul pe la ora 21 și atunci ultima masă e mai târziu. Dar am și obiceiul de a face o pauză de prânz – o siestă, un somn scurt –, care ajută foarte mult.

- Revenind la ultima masă: cu câte ore înainte de somn ar trebui să fie?
- Depinde ce mâncăm. Uite, am ținut ore de educație nutrițională la școli și le-am pus această întrebare copiilor. Unul dintre ei mi-a răspuns foarte inteligent: „Dacă mănânc un burger la ora 21, îmi trebuie 4-5 ore pentru digestie. Nu pot să mă culc imediat”. Și avea perfectă dreptate. Deci, dacă mâncăm ceva ușor – pește, pui cu legume – o oră și jumătate, două ore sunt suficiente înainte de somn. Dacă alegem o masă mai grea, de exemplu vită, atunci avem nevoie de 4-5 ore pentru digestie. Problema e că majoritatea dintre noi avem un stil de viață haotic: muncim mult, sărim peste mese, ajungem acasă, mâncăm ce găsim în frigider și apoi ne culcăm. Asta e complet greșit.

Ionela Sapariuc: „Contează enorm ora la care ne culcăm”

- Hai să vorbim despre somn. Câte ore ar trebui să dormim pe noapte? Contează ora la care ne culcăm? E același lucru dacă ne culcăm la 22 sau la 1?
- Vorbesc din experiența mea, pentru că testez totul mai întâi pe mine. Am observat că atunci când mă culc până în ora 23, am un somn odihnitor și mă trezesc ușor, chiar înainte să sune alarma. Dacă adorm după miezul nopții, somnul devine agitat, visez mult, mă trezesc obosită și irascibilă. Deci da, contează enorm ora la care ne culcăm.

- Chiar dacă dormi 7-8 ore, nu e același lucru să dormi de la 1 la 8 ca atunci când dormi de la 23 la 6.
- Exact. În anumite faze ale somnului, la anumite ore, corpul nostru își regenerează organele interne. Ideal ar fi să fim în pat între 22:30 și 23:00. Şi să eliminăm device-urile care ne pot distrage atenţia, ca telefonul, ceasurile smart sau televizorul.

- De ce nu e bine să dormim cu ceasul smart la mână?
- Pentru că lumina lui, la fel ca cea a telefonului sau televizorului, păcălește creierul și îl face să creadă că e zi. În camera mea nu am televizor, nu țin telefonul lângă mine, am doar o veioză cu lumină caldă și cărțile pe care le citesc înainte să adorm. Și asta mă ajută să dorm imediat – două pagini și gata, adorm.

- Un somnifer excelent.
- Da, recomand oricui să citească seara. Am o carte „de somn” din care în jumătate de an am citit doar 100 de pagini.

- Deci recomanzi să evităm ceasurile și telefoanele pentru că distrag și afectează calitatea somnului.
- Exact. Lumina lor întârzie momentul adormirii.

Ionela Sapariuc: „Nu are sens să ne forțăm corpul când nu are energie”

- Eu dorm cu ceasul, dar fără notificări. El doar monitorizează somnul și intră în stand-by. Credeam că există și alte motive pentru care n-ar fi bine să dormim cu el.
- Nu, asta e principalul motiv.

- Am mai observat un lucru: unele persoane se stresează din cauza asta. Dacă văd că aplicația le arată că nu au dormit bine, devin și mai stresate.
- Da, mi se întâmplă și mie. Dacă văd că am avut un somn prost, mă stresez și simt că nu am energie. Dar dacă reușesc să dorm bine, la ora potrivită, mă trezesc refăcută 100%. Și chiar și un somn scurt la prânz te poate reîncărca.

- Și pe mine mă ajută. Dacă văd că nu am dormit bine, fac antrenamente mai ușoare a doua zi.
- Foarte bine faci. Nu are sens să ne forțăm corpul când nu are energie. În loc de greutăți mari sau antrenamente intense, putem face stretching sau exerciții mai ușoare. Altfel, riscăm să creștem nivelul de cortizol și să ne facem mai mult rău. Oamenii ar trebui să își asculte corpul. Exact cum simțim foamea, corpul ne transmite și alte semnale. De exemplu, un coleg m-a întrebat odată: „De ce mă doare capul?” L-am întrebat: „Te-ai hidratat azi?” Nu băuse apă. A băut, iar după o jumătate de oră durerea i-a trecut. Trebuie să învățăm să interpretăm aceste semnale și să ne respectăm corpul.

- Asta e foarte interesant. Practic, corpul ne transmite mereu semnale, dar trebuie să știm să le ascultăm.
- Exact. Fiecare reacție a corpului e un semnal: foamea, setea, oboseala, durerea de cap. Problema e că, de multe ori, ignorăm aceste semnale sau le tratăm greșit. De exemplu, mulți oameni sar peste micul dejun. Dar dacă nu mănânci dimineața, iar organismul tău are nevoie de energie, nu vei funcționa bine. Atenție însă: micul dejun trebuie să fie echilibrat – nu un covrig sau o patiserie, ci ceva nutritiv, cu proteine, fibre și carbohidrați buni.

- Practic, contează calitatea.
- Da. Contează ce mănânci, când mănânci și cum răspunde corpul tău. Fiecare organism e diferit și reacționează diferit. De aceea eu insist mult pe personalizare: nu există o regulă universală care să se aplice la toată lumea.

Ionela Sapariuc: „Recomand oricui să își facă o rutină clară”

- Revenind la somn – am înțeles că ai testat pe tine mai multe rutine. Ce concluzie ai tras?
- Că ora de culcare e esențială. Dacă adormi înainte de 23, calitatea somnului este net superioară, indiferent dacă dormi 6 sau 8 ore. În schimb, dacă te culci după 12 noaptea, somnul devine fragmentat și nu mai are aceeași valoare regenerativă.

- Și atunci apare și irascibilitatea de dimineață, nu?
- Exact. Și lipsa de concentrare, palpitațiile, senzația de oboseală permanentă. De aceea, recomand oricui să își facă o rutină clară: să mănânce ultima masă cu câteva ore înainte de culcare, să se deconecteze de la ecrane și să se pună în pat la 22:30-23:00.

- Un stil de viață sănătos nu înseamnă doar alimentație sau sport, ci și somn de calitate.
- Da, somnul este la fel de important ca alimentația și mișcarea. Toate merg împreună. Dacă una lipsește, întregul echilibru se strică.

- De fapt, în momentul în care corpul ne transmite că e obosit, exact asta ne spune, să ne odihnim și să avem grijă.
- Dar noi de multe ori îl stresăm și mai tare: mai tragem la sală sau zicem „mai beau o cafea și-mi trece”. Nu funcționează așa, pentru că nu facem decât să apăsăm niște butoane. Cafeaua oprește semnalele de oboseală, dar noi mergem mai departe și ne suprasolicităm corpul. Asta duce la accidentări sau la probleme de sănătate și ajungem să ne întrebăm „de ce?”. Pentru că am ignorat semnalele.

Ionela Sapariuc: „Din dorința de rezultate rapide, am fost suprasolicitată cu antrenamente foarte grele”

- Cum ai ajuns de la nutriție la fitness? De ce ai vrut să te specializezi și în acest domeniu?
- Tot pentru mine. Tot ce am făcut a fost pentru mine, nu ca să fac o carieră. La început făceam sport acasă, online, dar eram foarte slabă și îmi doream forme. Așa am ajuns la sala de sport și mi-am luat un antrenor personal – bărbat. Și am realizat cât de mult contează alegerea asta: trebuie să fie cineva care să îți înțeleagă nevoile. Din dorința de rezultate rapide, am fost suprasolicitată cu antrenamente foarte grele. De multe ori nu aveam energie, dar antrenorul mă împingea să trag tare. Așa am început să am probleme de sănătate – articulații, genunchi, ligamente. Medicul mi-a spus să fac pauză. Cum nu eram înțeleasă, am decis să fac eu un curs de personal trainer, pentru mine. Ca să știu să mă antrenez singură și să-mi ascult corpul. Acum știu să alternez: am săptămâni cu antrenamente intense și altele în care fac doar exerciții ușoare sau stretching, în funcție de cum mă simt.

+29 FOTO

- Exemplul tău personal le ajută pe clientele tale să înțeleagă că nu trebuie să caute rezultate imediate?
- Da. Le spun mereu să își pună obiective mici și realiste. Dacă îți pui un obiectiv mare pe termen scurt, riști să te demotivezi și să renunți. Cel mai bine e să ai un obiectiv mare, dar împărțit în pași mici, pe termen lung. Fiecare pas bifat te motivează să mergi mai departe. Dacă faci ceva doar două-trei luni, nu ai timp să îți implementezi disciplina. Și atunci, ce apare?

- Efectul yo-yo. Slăbești o perioadă, apoi revii la vechile obiceiuri.
- Exact. De obicei apare când urmezi diete drastice. Corpul are un necesar caloric pentru a funcționa. Dacă tu mănânci, de exemplu, 600 de calorii pe zi, slăbești, dar nu poți trăi așa o viață întreagă. Când revii la stilul vechi, te îngrași la loc. De aceea le spun tuturor: gândește-te dacă poți să ții acea „dietă” toată viața. Dacă nu, nu e dieta potrivită. Trebuie să fie un stil de viață, nu o soluție pe termen scurt.

Ionela Sapariuc: „Ca să devină stil de viață, trebuie să repeți constant 6–12 luni”

- Exact, nu ar trebui să îi spunem dietă, ci stil de viață.
- Da. Ca să devină stil de viață, trebuie să repeți constant 6–12 luni. Dacă faci doar 3 luni, nu e suficient ca obiceiurile să se fixeze.

- Clienții tăi înțeleg că e nevoie de răbdare?
- Da. Și chiar am rezultate frumoase: peste 80% dintre cei cu care lucrez se mențin după ce slăbesc. Îmi trimit poze din sala de sport sau de acasă, chiar și după un an. Pentru că îi învăț echilibrul. Și le spun: e normal să te bucuri de o prăjitură sau de o masă mai deosebită în weekend, cu familia sau prietenii. Important e ca în timpul săptămânii să revii la obiceiurile sănătoase. Totul ține de moderație.

- Și eu am spus mereu: dacă tot mănânci ceva mai puțin sănătos, măcar să fie într-un context social, nu singur acasă. De exemplu, eu am cu fetița mea tradiția de a mânca un desert o dată pe săptămână, orice vrem. E un moment al nostru, nu doar despre calorii.
- Exact, e un moment de care te bucuri. Și eu fac la fel: ies cu prietenele la o cofetărie unde știm că se gătesc mai sănătos. Bem o cafea bună, mâncăm o prăjitură. Nu înseamnă că eu nu mănânc niciodată dulce – mănânc, dar cu moderație.

Ionela Sapariuc: „E foarte important să citești eticheta”

- Interesant este că avem acum multe resurse și informații despre alimentație sănătoasă, dar tot mai multe persoane sunt bolnave sau obeze. De ce crezi că apare acest dezechilibru?
- Din stilul de viață alert și din lipsa de răbdare. Mulți îmi spun că nu au timp să gătească, dar există soluții rapide și sănătoase. De exemplu, eu pun legumele în blender, setez funcția de supă-cremă, plec la muncă și la întoarcere e gata. Avem multe aparate care ne ușurează viața, doar că trebuie să fim organizați. Problema e că majoritatea prioritizăm jobul și partea materială, nu sănătatea. Și atunci ajungem să cumpărăm produse procesate, cu liste interminabile de ingrediente. În loc să facem o salată simplă cu piept de pui, alegem variante rapide, bogate în grăsimi nesănătoase și zahăr.

- Tot felul de ingrediente pe care nu știm ce înseamnă.
- Exact. Care nu fac decât să ducă la colesterol crescut, poate chiar la afecțiuni ale inimii. Deja ficatul este suprasolicitat pentru că trebuie să proceseze toate acele substanțe pe care organismul nu le recunoaște și atunci depune un efort foarte mare, devenind obosit. Iar noi, la rândul nostru, ne simțim mai obosiți. Dar nu vedem imediat asta. Și pentru că îl suprasolicităm constant, ajungem lipsiți de energie. Realizăm că masa respectivă nici nu este nutritivă, că nu are nutrienți – practic sunt calorii goale. Dar alegem așa din lipsă de timp.

- Da. Cred că, de exemplu, citisem într-o carte despre asta: dacă ne uităm pe eticheta unui produs și vedem că are peste 5 ingrediente, e clar că nu e ok și ar trebui lăsat acolo.
- Da. Eu chiar vorbesc singură la raft când merg la magazin. Am câteva produse de bază pe care le cumpăr mereu și deja le știu eticheta. Dar uneori îmi sar în ochi produse noi. De exemplu, apare o cremă de brânză „proteică”. Mă uit la ingrediente și văd câte chimicale are. O pun la loc imediat. O dată chiar era o doamnă lângă mine care se uita să vadă cu cine vorbesc. E foarte important să citești eticheta. Cu cât produsul are mai puține ingrediente, cu atât e mai aproape de forma lui naturală. De exemplu, la pate – sunt multe mărci. Dacă tot alegi unul din comerț, alege-l pe cel cu cele mai puține ingrediente și cât mai aproape de realitate.

Ionela Sapariuc: „Acestea sunt alimentele mele preferate”

- Vorbeai de experiența ta personală. Dacă ar fi să faci un top 5 alimente preferate și sănătoase, care ar fi?
- Eu sunt fan dietă mediteraneană. Îmi place foarte mult feta, sunt fan vinete și, în general, legumele. Îmi plac sardinele, somonul. Am fost și patru ani vegetariană. A fost ok, dar într-o vacanță în Toscana am gustat din nou vită și m-am reîntors la „normalitate”. Totuși, acea perioadă a fost o experiență bună.

- Dar nu era mai greu să-ți asiguri aportul de proteine doar din vegetale?
- Este mai greu, dar eu aveam informațiile necesare și știam din ce surse să iau proteina. Mulți care devin vegetarieni uită de acest aspect și nu își asigură necesarul zilnic. În general, tot dieta mediteraneană mi se potrivește cel mai bine. Îmi plac creveții, îi mănânc foarte des, și mușchiul de vită, pe care îl savurez o dată pe săptămână.

- Cum crezi că va influența nutriția apariția AI-ului, de exemplu posibilitatea de a-ți lua un nutriționist prin ChatGPT?
- Am văzut și eu asta. O clientă mi-a arătat cum și-a făcut meniu cu ChatGPT, dar era foarte basic, cam aceleași combinații. Poți să-l folosești ca punct de plecare, dar nu îți explică de ce. E ca la terapie: ai putea să vorbești cu un chatbot, dar nu e la fel ca interacțiunea cu un terapeut. La fel și în nutriție – partea umană contează mult. Un specialist înțelege și contextul tău emoțional. Poate azi te simți trist și mănânci dulce ca refugiu. Eu atunci te întreb: „De ce ai simțit asta? Cum ai putea gestiona altfel?” ChatGPT nu poate să-ți ofere sprijinul ăsta.

- Și lipsește tocmai partea asta emoțională, care e esențială când vrem să adoptăm un stil de viață sănătos.
- Exact. Pentru că mâncarea ne influențează direct starea. O masă sănătoasă te face să te simți energic și ușor, pe când dulcele din comerț îți dă un spike glicemic și apoi vine brusc moleșeala și pofta de și mai mult dulce.

Ionela Sapariuc: „Totul ține de organizare, disciplină și ambiție”

- Voiam să te mai întreb ceva legat de nutriție: este scump să mănânci sănătos?
- Nu. Deloc.

- Adică se poate avea un stil de viață sănătos chiar și cu un buget limitat?
- Da, sigur. O clientă îmi spunea că de când lucrează cu mine a făcut economii și chiar și-a permis o vacanță în plus cu soțul. Înainte cumpărau multe produse procesate sau comandau des pe Glovo. Deci nu e scump. Totul ține de organizare, disciplină și ambiție.

- În încheiere, spune-ne 2-3 mituri despre stilul de viață sănătos pe care ai vrea să le demontezi.
- Primul: să renunțăm complet la carbohidrați. Nu! Renunțăm doar la cei rafinați. Carbohidrații complecși sunt esențiali pentru creier și pentru energie. Al doilea: suplimentele care înlocuiesc mesele. Nu există! E doar marketing. O masă echilibrată nu poate fi înlocuită de un shake. Poate ocazional, dar nu ca stil de viață.

Emisiunea integrală cu Ionela Sapariuc

- Da, am auzit și eu persoane care zic: „mai bine iau suplimente decât să mănânc și să mă îngraș”.
- Greșit. Suplimentele nu pot acoperi toți macro și micronutrienții. Trebuie să mâncăm diversificat, mese complete. Suplimentul poate fi un ajutor, dar nu o înlocuire.