SPECIAL Sportul din București, încotro?! GSP a trimis 10 întrebări primilor 4 candidați pentru Primăria Capitalei, iată răspunsurile!

În ultimele zile ale lunii noiembrie, Gazeta Sporturilor a alcătuit un set de 10 întrebări pe subiecte de sport, bugete, infrastructură și alte teme delicate din lumea sportului bucureștean, scopul fiind ca acestea să ajungă la primii patru favoriți indicați de ierarhiile din sondaje.

Candidaților le-au fost alcătuite aceleași întrebări, fiindu-le oferit un deadline egal, rezonabil, pentru abordarea celor 10 întrebări. Până la ora redactării articolului, au răspuns întrebărilor Gazetei, în ordine, Cătălin Drulă, Ciprian Ciucu și Daniel Băluță, singura absență fiind Anca Alexandrescu, candidatul independent susținut de AUR. Un reprezentant al echipei de comunicare AUR a fost contactat miercuri, 26 noiembrie, comunicându-ni-se că „vom transmite mesajul”. Sâmbătă, 29 noiembrie, a fost contactată pe WhatsApp și Anca Alexandrescu. Nu a venit niciun răspuns.

Care sunt cele 10 întrebări puse de GSP:

1. Cum catalogați situația stadionului Dinamo?

2. Sunt deja de notorietate imaginile cu bazinul în care se antrenează David Popovici. Există în plan amenajarea unui nou bazin olimpic, racordat la cerințele lui 2025?

3. Considerați că ar fi necesar ca Arena Națională să treacă din administrarea Primăriei în patrimoniul FRF? Daca nu, cum plănuiți să sporiți profitabilitatea stadionului, în contextul în care stadionul iese an de an pe minus.

4. Există vreun plan concret pentru construirea unei săli polivalente ultramoderne, o temă cu care bucureștenii au fost amăgiți mulți ani?

5. Bugetul secției CSM București a provocat multiple dezbateri de-a lungul timpului. Cum abordați acest subiect?

6. Cum vedeți situația pistelor pentru biciclete?

7. Sportul înseamnă sănătate. Considerați utilă existența unei strrategii municipale pentru a favoriza practicarea sportului de către cetățenii de rând?

8. Tema păcănelelor creează în continuare dezbateri pe agenda publică, discutându-se inclusiv propunerea de eliminare din oraș a sălilor de jocuri de noroc. Care e poziția dumneavoastră pe acest subiect?

9. Vedeți plauzibilă o deblocare a arenelor BNR, aflate sub lacăt și nepăsare de ani de zile și / sau trecerea lor în administrarea PMB?

10. Există o strategie pentru construirea unor noi baze sportive „de cartier” sau modernizarea celor deja existente, multe dintre ele aflate într-o stare avansată de degradare?

Cătălin Drulă: „Planul meu e să avem Bazin Olimpic la București! Voi prioritiza infrastructura sportivă în detrimentul salariilor din bani publici”

1. „În prezent au fost emise autorizațiile de demolare (la stadionul Dinamo), iar CNI a aprobat proiectul tehnic pentru demolare. Luni, 24.11.2025, a fost depusă documentația necesară pentru obținerea autorizației de construire, după ce a fost primit și ultimul aviz, cel al Arhitectului-Șef al PMB.

Există deja un contract de proiectare și execuție semnat de CNI SA, documentația pentru demolare este aprobată, iar cea pentru construire este în curs de aprobare. CNI trebuie să iasă public și să fie foarte clar în legătură cu calendarul de implementare al investiției, din acest punct”.

2. „În planul meu este să avem în București un Bazin Olimpic care să ofere condiții pentru sport de performanță și agrement. Pentru această investiție putem face un parteneriat public privat, întrucât costurile sunt mari, iar frecvența organizării unor astfel de competiții este mică.

Trend-ul la nivel mondial este construirea de săli polivalente care, la nevoie, să poată găzdui și un bazin olimpic, montat provizoriu pe durata desfășurării competiției, așa cum s-a întâmplat, de altfel, la olimpiada de la Paris, soluție pe care o putem adopta cu succes și noi, având în vedere necesitatea construirii unei săli polivalente moderne și performante”.

3. „Niciun primar nu ar înstrăina o bază sportivă a cărei construcție a costat peste 230 de milioane de euro. Cu FRF ar putea exista o colaborare privind maximizarea potențialului arenei. Putem face un parteneriat onest și cu cluburile sportive și tarife de închiriere corecte, care să fie setate și în funcție de cheltuielile arenei. Asta fără a ignora potențialele evenimente care se pot desfășura acolo.

USR, prin colegul meu Criatian Brian, a realizat primul studiu al rendabilității stadioanelor din România. Rentabilitatea arenei ține în primul rând de cum a fost proiectată și aici sunt multe de spus, dar și de un bun management.

Chiar zilele trecute în săptămâna Altfel, a venit un grup de profesori cu câteva zeci de copii să viziteze Parlamentul și ne-au spus că ar fi vrut să viziteze Arena Națională să plătescă bilet și nu au putut, că era închisă. Orice stadion din țările vestice are un muzeu, un fan shop, eventual restaurante, dar și alte spații și activități care pot aduce venituri”.

4. „Cred că e nevoie de o astfel de sală polivalentă în Capitală, așa cum vă spuneam. Autoritățile locale ar trebui să prioritizeze investiții în infrastructură sportivă și sport comunitar. USR a avut multiple inițiative și legi trecute în Parlament: de la acces mai facil la infrastructură până la facilități fiscale pentru cei care doresc să investească în construcția, modernizarea și dotarea bazelor sportive. Ca primar, voi prioritiza construcția de infrastructură sportivă în detrimentul salariilor uriașe plătite din fonduri publice”.

Drulă: „Un primar n-ar trebui să se joace de-a patronul de club”

5. „CSM e un brand sportiv iubit în București și merg și eu cât de des pot la meciuri, dar orice club sportiv care primește anual în jur de 50 de milioane de lei din bani publici trebuie auditat, mai ales dacă sunt și controverse când vine vorba de fonduri cheltuite necorespunzător. USR a început să se preocupe de existența unei infrastructuri sportive în administrarea CSM, lucru care nu a preocupat nicio administrație până azi. Cu susținerea USR, se lucrează la un Studiu de Fezabilitate pentru crearea unui complex multifuncțional sportiv pentru antrenamentele echipelor de copii și juniori, iar astfel vom degreva o mare parte din bugetul care azi achită chiriile unor săli de sport sau bazine de înot.

Un primar n-ar trebui să se joace de-a patronul de club și să ignore comunitatea. USR a trecut prin parlament o lege prin care minim 30% din fondurile autorităților locale care merge spre sport să fie alocate pentru copii și juniori. Din păcate, puține primării o respectă. Dacă s-ar aplica corect, aproape fiecare copil din București și din marile orașe care finanțează echipe profesioniste ar putea să practice un sport și am avea generații mai sănătoase”.

6. „Anul acesta a fost aprobat Masterplanul velo care prevede 150 km de piste principale și 400 km piste secundare. Nu este perfect, dar avem un plan. Acum, trebuie să ne apucăm de treabă. Cea mai mare parte a acestor piste ce țin de primăria generală vor fi implementate în proiectele de modernizare a marilor bulevarde, care depind într-o foarte mare măsură de implementarea referendumului votat de bucureșteni pentru buget unic. La modul realist, în următorii 3-4 ani, cu un buget corespunzător, putem ajunge la câteva zeci de km de piste noi. Iar într-un potențial al doilea mandat să vedem deja rețeaua principală finalizată. Nu putem însă aștepta ani de zile pistele perfecte, ideale pe care le vom avea odată cu reabilitarea capitală a bulevardelor. Câștiguri pe termen mai rapid se pot obține din vopsea și amenajări minime, precum culori speciale pe zone critice, marcaje de împărțire a spațiului (“sharrows”) și chiar soluții inovative precum în Bruxelles și alte capitale de permitere a traficului velo, prin excepție, pe ambele sensuri ale străduțelor cu sens unic auto.

Aceste măsuri rapide vor încuraja utilizarea bicicletei pe multe zeci de kilometri în toată capitala, făcând dezirabilă o asemenea soluție de transport pentru mii de bucureșteni”.

7. „Bucureștenii au nevoie de locuri moderne unde să facă sport și să se bucure de timpul liber. Am propus în programul meu de candidat câteva măsuri: cluburile sportive ale Primăriei vor avea indicatori de performanță orientarea spre sportul de masă și atragerea copiilor spre sport.

În plus, voi cere primăriilor de sector și școlilor respectarea cu strictețe a principiului accesului public la facilitățile sportive din curtea școlilor. Legea USR cu acest obiectiv este deseori ignorată de administrațiile școlilor și asta nu voi tolera ca primar”.

Drulă: „Sunt convins că există deschidere la BNR pentru preluarea bazei sportive printr-un schimb de active”

8. „Lupta anti-păcănele este una din prioritățile USR și eu ca primar îmi propun să contribui la această luptă. La următoare ședință de consiliu general, ar trebui să fie votat proiectul USR care interzice reclamele la jocuri de noroc și la produse din tutun încălzit și dispozitive conexe pe clădirile, terenurile și bunurile Capitalei, din 2026. Dacă va fi adoptat, proiectul ar transforma Bucureștiul în primul mare oraș din România care își eliberează spațiul public de reclamele la jocuri de noroc și tutun, un pas semnificativ în direcția protejării sănătății publice și a generațiilor viitoare. Sper că toţi consilierii generali vor susține acest proiect şi îşi vor asuma responsabilitatea de a proteja sănătatea tinerilor bucureșteni. Votul lor poate face diferența între un oraș care prioritizează profitul și unul care prioritizează viața și sănătatea locuitorilor săi. De asemenea, în parlament, USR a depus mai multe proiecte anti-păcănele, care sunt blocate de vechile partide PSD și PNL. Din păcăte, sunt interese foarte mari. În spate”.

9. „Mi-ar plăcea să am o întâlnire cu guvernatorul BNR pe această temă. Sunt convins că există deschidere la BNR pentru preluarea bazei sportive printr-un schimb de active. Ei nu au baza legală să investească în terenuri de tenis și fotbal, dar PMB are. BNR nu le poate dona pur si simplu, însă știu că este deschisă să le cedeze contra unor clădiri de birouri (de exemplu). Voi propune un schimb just de active, dacă BNR are nevoie de clădiri de birouri, le putem oferi. Deci da, văd plauzibiliă deblocarea situației, însă BNR trebuie despăgubită, fie în bani, fie în alte imobile care să îi folosească mai multe decât câteva terenuri de tenis”.

+45 FOTO

10. „De curând m-am întâlnit cu cu trei oameni extraordinari - Andrei Mihail, Ileana Szasz și Andrei Răzvan Voinea - care au realizat Inventarul complet al bazelor sportive și de agrement muncitorești din Capitală. 106 baze sportive existau în 1989. 23 dintre ele au dispărut cu totul prin diverse combinații imobiliare, cu complicitatea foștilor primari. Din cele 83 rămase pe hartă, doar 45 mai sunt cât de cât funcționale. O parte din identitatea oamenilor și a orașului a fost distrusă. Trebuie să punem toate aceste baze sportive în noul PUG, la categoria protejată V3b: Complexe și baze sportive. Avem nevoie de un registru oficial cu toate documentele și situațiile juridice ale bazelor. Să nu mai acceptăm documentații de urbanism care vor să schimbe destinația bazelor sportive. Implementarea referendumului votat de bucureșteni va întări capacitatea PMB de a urmări ce se întamplă cu bazele sportive și de a investi în modernizarea lor”.

+37 FOTO

Ciprian Ciucu: „Bucureștiul are nevoie de o Sală Polivalentă de circa 30.000 de locuri. Îmi pot asuma inițierea unui proiect”

1. „Consider că administratorii proiectului, Compania Națională de Investiții, trebuie să răspundă la această întrebare. Nu cunosc motivele amânării demolării. Știu, din proprie experiență de primar, că înainte de demolare trebuie trecute diferite etape de avizare care pot duce la întârzieri”.

2. „De-a lungul timpului au existat diferite planuri care nu s-au concretizat. Un astfel de obiectiv de investiții nu este astăzi sub puterile unei primării precum Primăria Capitalei, dar consider că un astfel de proiect este realizabil. Ca Primar General voi identifica terenul și voi realiza un bazin olimpic”.

3. „Profitabilitatea, sau cel puțin diminuarea pierderilor, se poate realiza pe baza unui calendar de evenimente de impact, repetitive, anuale: festivaluri, concerte.

De asemenea, atragerea în România a unor competiții sportive diverse, de anvergura campionatelor mondiale de seniori și/sau de juniori în diferite sporturi, trebuie să devină un obiectiv. Aceste lucruri se pot realiza cu management privat.

Aici sunt două opțiuni: (1) operator extern cu contract de management și asumarea unor costuri/redevențe, atribuit pe baze de transparență și competitivitate sau (2) operarea să fie realizată de către o companie municipală cu indicatori financiari obligatorii și care să asigure un grad de ocupare constant. Aceste două opțiuni pot permite programarea susținută de evenimente, parteneriate comerciale și atragerea de sponsori”.

4. „Există un astfel de plan, vechi de mai mulți ani, la nivelul Ministerului Apărării, în zona Stadionului Ghencea, în Sectorul 5. Bucureștiul are nevoie de o sală polivalentă modernă, de dimensiuni medii, cca. 30.000 de locuri, ușor de construit și de operat (eventual în același regim precum am explicat la întrebarea anterioară).

Voi evalua opțiunile existente și voi căuta soluții adiacente. Nu pot promite construirea unei săli polivalente care să fie gata în restul de mandat, dar pot asuma inițierea unui proiect care să aibă un grad rezonabil de maturitate”.

5. „Auditurile sunt întotdeauna utile! Nu mă pot pronunța în acest moment asupra acestui subiect pentru că nu am date de eficiență sau comparative”.

6. „Da, în mandatul meu în Sectorul 6 am realizat cca. 7 km de piste de biciclete la standardele impuse de lege, pe drumurile nou amenajate. Ca Primar General voi lucra împreună cu primarii de sector pentru implementarea Masterplanului Velo al Bucureștiului”.

Ciucu: „Voi extinde programul bazelor și în alte sectoare”

7. „Da, cu siguranță! În Sectorul 6, am deschis curțile școlilor în afara orelor școlare și le-am reabilitat aproape pe toate! Avem cele mai bune baze sportive școlare din țară și cele mai multe terenuri de sport amenajate la standarde europeme atât în parcuri, cât și în curțile școlilor: 71.

Voi extinde acest program și în restul sectoarelor, în baza unei strategii discutate cu Primarii de Sector. O astfel de strategie trebuie să includă cluburile sportive existente, dar și cluburile private care funcționează în cartiere.

Tot în Sectorul 6, pe Lacul Morii, se află cea mai lungă pistă de alergare amenajată pe spațiul public din România.

Are o lungime de 2,15 km și beneficiază de un sistem certificat World Athletics, care se gesește pe multe dintre stadioanele pe care s-au desafășurat competiții internaționale de atletism”.

8. „Da, acest lucru este specificat în pachetul dedicat Administrației Publice Locale din reforma propusă de către Guvernul Bolojan. Astfel, primarii vor putea defini niște arii precise în care să poată exista astfel de activități. Scopul nostru va fi să le scoatem din cartiere și să le clusterizăm în zonele turistice”.

9. „Nu cred că bugetul PMB permite acum o astfel de preluare. Nu o exclud în timp, dar consider că este necesar să ne concentrăm pe buna administrare a asseturilor pe care deja le avem, vedeți cazul Arenei Naționale”.

10. „Nu știu ca în afara Sectorului 6 să existe o astfel de strategie. În Sectorul 6 există și a fost aplicată an de an, ajungând la rezultate excelente. Vedeți cazul Bazei Sportive Cristina Neagu”.

Daniel Băluță: „Voi face tot ce-mi stă în putință ca stadionul Dinamo să fie gata până la finalul mandatului!”

1. „Situația stadionului Dinamo trenează de prea mulți ani și înțeleg frustrarea suporterilor. Primăria Capitalei nu este titularul investiției, dar poate juca un rol esențial în deblocare. Ce lipsește acum este coordonarea între MAI, CNI și autoritățile locale.

Eu pot garanta un lucru: dacă preiau mandatul, voi solicita o întâlnire tehnică cu toți cei implicați și vom stabili un calendar ferm, cu responsabilități clare. Experiența în Sectorul 4 m-a învățat să pun la aceeași masă oameni cu opinii diferite și să mediez situații astfel încât să ajungem la un numitor comun.

Nu promit termene pe care nu le controlez, dar promit că nu las subiectul să se piardă în birocrație. În opinia mea, așa cum am declarat recent, reiterez și pentru dumneavoastră că stadionul Dinamo trebuie făcut obligatoriu, iar pentru asta, trebuie găsite soluții. Voi face tot ce îmi stă în putință ca stadionul lui Dinamo să fie gata până la finalul mandatului”.

2. „Imaginile cu bazinul în care se antrenează David Popovici arată o realitate pe care nu avem voie să o ignorăm. Avem în lucru proiectul unui bazin olimpic complet nou, chiar în Sectorul 4, pe strada Izvorul Mureșului, care va răspunde standardelor actuale, nu doar pentru campioni, ci pentru toată comunitatea sportivă.

Știu cât de greu se construiește infrastructură sportivă în România, dar experiența mea arată că dacă există proiect tehnic, finanțare și management, lucrurile se pot mișca rapid, așa cum s-a întâmplat în cazul patinoarului Berceni Arena, pe care Sectorul 4 l-a construit de la zero, sau a bazinului de înot de la Școala nr. 190”.

3. „Arena Națională este o investiție publică majoră și trebuie să rămână a orașului. Ce putem îmbunătăți este modul de administrare. Arena Națională trebuie folosită mai intens: competiții, concerte, evenimente culturale, turism sportiv.

La Sectorul 4 am avut rezultate bune atunci când am profesionalizat administrarea unor obiective. Aici voi aplica aceeași logică: management profesionist, calendar predictibil, transparență”.

Băluță, despre noua polivalentă: „Nu e imposibil! Până în 2030, putem rivaliza cu orce capitală a lumii”

4. „Da, o sală polivalentă este necesară. Bucureștiul nu poate organiza competiții majore pentru că nu are o sală polivalentă adaptată cerințelor actuale.

Există terenuri potrivite și studiem câteva variante. E un proiect mare, care necesită o finanțare substanțială, dar nu imposibil. Diferența o face determinarea administrativă și capacitatea de a implementa proiecte. În Sectorul 4 am reușit cu proiecte la fel de grele, deci, știu prin ce etape trebuie trecut.

În opinia mea, noua sală polivalentă a Bucureștiului ar trebui să fie de cel puțin 10.000 de locuri, iar în aceste condiții, este clar că nu o putem face în actualul mandat, scurt. Însă în mod cert, până în 2030, o vom avea gata și vom putea rivaliza cu orice altă capitală a lumii. Oamenii au nevoie de sport, de divertisment”.

+4 FOTO

5. „Sportul de performanță costă, dar trebuie să fie și transparent. Nu sunt pentru tăieri bruște, pentru că ar destabiliza echipele, dar sunt pentru un audit independent anual (despre bugetul CSM).

Nu văd de ce un club finanțat din bani publici nu ar funcționa cu aceeași rigoare financiară ca orice altă instituție. Auditul nu este o sancțiune, este un instrument de încredere. CSM București are nu mai puțin de 15 secții sportive: atletism, handbal, rugby, tenis, moto, volei, șah, scrabble, baschet, judo, dans-sportiv, kaiac-canoe, yachting, natație, canotaj.

Bugetul pe care CSM București îl are poate fi considerat mare, dar el conține și banii cheltuiți pentru cei peste 700 de copii din club. Cred că este necesar să avem un club cu care orașul să ne mândrească, mai ales atunci, când la diferite secții se câștigă competiții, locale sau internaționale, dar la fel de necesar este un management financiar performat”.

6. „Da, sunt necesare. Acolo unde există piste sigure și conectate, scade traficul și crește calitatea vieții. Bucureștiul are segmente disparate. Trebuie să le legăm într-o rețea continuă și să le corelăm cu stațiile de transport public. Din punct de vedere tehnic, soluțiile există. Ce a lipsit până acum a fost consecvența”.

7. „Sportul de masă reduce presiunea pe sistemul medical și îmbunătățește starea de sănătate a populației. În Sectorul 4 am observat direct cum reacționează comunitatea atunci când creezi spații de sport accesibile.

O strategie la nivelul Capitalei ar trebui să includă baze sportive de cartier, terenuri multifuncționale, programe pentru copii și vârstnici și colaborări cu școlile.Nu e un proiect scump, dar e unul care cere continuitate”.

Băluță: „Modelul meu este simplu: baze mici, bine întreținute, accesibile, integrate în comunitate. În Sectorul 4 funcționează”

8. „Problema păcănelelor nu este doar una urbanistică sau economică. Este, în primul rând, o problemă de vulnerabilitate în rândul adolescenților care pot fi expuși la anxietate, la presiunea rețelelor sociale, la dependențe de tot felul, și devin ținte ușoare pentru orice formă de adicție.

Eu propun pentru ei sport, consiliere, spații sigure în care să-și petreacă timpul, găsesc la fiecare colț o sală de jocuri, pentru că astfel de lucruri reprezintă obligația noastră, a autorităților, de a crea o plasă de siguranță pentru tineri”.

9. „Arenele BNR sunt un paradox: un complex sportiv excelent ținut sub lacăt. Situația lor este juridică, nu sportivă. Cred că trebuie o discuție directă între BNR, Guvern și Primărie, pentru a găsi cea mai bună soluție”.

10. „Da, și sunt absolut necesare. În multe cartiere infrastructura sportivă este degradată sau inexistentă. Modelul meu este simplu: baze mici, bine întreținute, accesibile, integrate în comunitate. Am văzut în Sectorul 4 că funcționează, oamenii folosesc terenurile, pistele, bazinele, dacă sunt aproape de ei și dacă sunt sigure. Putem replica acest model în tot orașul”.

Ordinea pe buletinul de vot la alegerile pentru PMB

• Cătălin Drulă (USR)
• Daniel Băluță (PSD)
• George Burcea (POT)
• Ciprian Ciucu (PNL)
• Ana Ciceală (SENS)
• Liviu Florea (PNȚMM)
• Gheorghe Macovei (PRM)
• Oana Crețu (PSDU)
• Mihai Lasca (PPR)
• Rareș Lazăr (PRA)
• Anca Alexandrescu (Alianța „Dreptate pentru București”)
• Dănuț Trifu (independent)
• Eugen Teodorovici (independent) - retras între timp
• Gheorghe Nețoiu (independent)
• Vlad Gheorghe (independent) - retras între timp
• Angela Negrotă (independent)
• Filip Titian (independent)