Cornel Dinu a făcut o incursiune în trecut pentru a dezvăluit celor mai tineri diferenţele majore dintre fotbaliştii de azi şi cei din generaţia sa.
- Domnule Dinu, ce înseamnă un Derby de România?
- Un tradiţional, incontestabil număr 1 al fotbalului nostru pornit din negura ultimilor cincizeci şi ceva de ani. Exista chiar o concurenţă, uneori şi neloială, între Armată şi Miliţie, aşa cum era la începutul anilor '50.
- De ce spuneţi că era o concurenţă neloială?
- Era vorba de sferele de influenţă, de concurenţa dintre cele două mijloace de dictatură de atunci: Armata, condusă de Nicolae Ceauşescu, apoi Miliţia şi Securitatea, coordonate de ministrul Drăghici. Timpuri negre pentru istoria acestui neam.
"Bilaşco şi Niculae nu ştiu să dribleze!"
- Există diferenţe mari între generaţia dumneavoastră şi cea de acum?
- Atunci era o concurenţă profesională în vestiar atît la Steaua, cît şi la Dinamo. Nu ajungeau jucători la nici una dintre cele două echipe care să nu aibă tot bagajul tehnic în stăpînire. Un exemplu grăitor e faptul că atît la Dinamo, cît şi la Steaua, nu existau fundaşi care să nu ştie să deposedeze sau atacanţi care să nu stăpînească arta driblingului, începînd de la Nicuşor şi terminînd cu Orac sau Constantin. Spre deosebire de actualitatea tricoloră, unde Bilaşco şi Daniel Niculae nu ştiu să dribleze, dar sînt la prima reprezentativă!
- Erau şi atunci acte de indisciplină?
- În primul rînd, noi am trăit într-o altă societate şi ne ocupam altfel timpul liber. Plus că se stătea foarte mult în cantonament, iar în ziua liberă se bea un şpriţ curat, în nici un caz nenorocirile de azi, gen whisky cu Redbull. Cei de acum caută zgomotul carierei de piatră, nu liniştea şuetei subţiri şi prieteneşti cu adevărat.
Fotbal cu minge făcută din sutiene! 
- Ne puteţi povesti o întîmplare amuzantă ce v-a rămas în minte?
- După un derby de prin anii '72 - '73, s-a scris într-un cotidian central că partida a continuat în barul Atlantic. Eu, Sătmăreanu, Pantea, Dumitrache şi alţii am practicat după program un joc cu o minge făcută din sutienele şi ciorapii de nailon ai balerinelor! Am avut un <meci> cu o echipă a ospătarilor şi balerinilor.
- Ce le lipseşte fotbaliştilor din prezent faţă de cei din generaţia anilor '60-'70?
- În prezent, e greu de vorbit de dragostea faţă de club. E aproape imposibil să aminteşti de acest lucru. Acum se spune că sînt profesionişti, dar cred că jucătorii generaţiei mele aveau mult mai mult profesionalism în privinţa execuţiilor tehnice, a comportamentului începînd cu lovirea mingii şi a tratării meciurilor.
"Pe vremea mea jocurile se pregăteau în funcţie de calităţile tehnice ale echipei proprii, nu se căuta neapărat soluţia pentru contracararea formaţiei adverse"
Cornel Dinu, administrator delegat Dinamo
"Am fost crescuţi de antrenori şi conducători ce aveau o educaţie sfîntă a bisericii şi a şcolii, fiind obişnuiţi de mici să nu cerem nimic, urmînd să ni se dea doar dacă merităm"
Cornel Dinu, administrator delegat Dinamo
"Noi beam cu scriitori şi profesori"
Dinu e de părere că generaţia sa era mult mai educată: "Exista o amiciţie adevărată între jucători, iar toate echipele bucureştene se întîlneau la Baia Centrală. Beam o bere, apoi plecam împreună, continuînd cu un şpriţ bun. Aveam oameni de calitate printre noi, începînd de la scriitori şi profesori. Eram înconjuraţi de intelectuali adevăraţi".
32 de derby-uri Dinamo - Steaua a bifat Dinu ca jucător. Dănciulescu l-a egalat anul trecut pe Mister şi-l poate depăşi duminică. "Corbul" a jucat pentru ambele echipe
