Iliev este cel mai credincios stelist: "Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru fiecare zi!"

Bulgarul povesteşte cum a ratat transferuri în Anglia din cauza diverselor leziuni, de ce bea cafea aproape nonstop şi ce pericol îl paşte pe Mihai Costea, speranţa Stelei cu care el a fost coleg la Craiova.

Steaua şi-a pus o mie de speranţe în Valentin Iliev, dar a putut să-l folosească rar pînă acum. Asta din cauza accidentărilor lui. Care nu sînt primele din carieră. Bulgarul a suferit din cauza lor şi în trecut, a pierdut bani din acest motiv şi ocazia să joace într-un campionat mai puternic. Cum a procedat după necazurile care l-au lovit? Şi-a tatuat cruci şi mesaje religioase pe ambele braţe. Spune "God forgive us!", "Dumnezeu să ne ierte!", şi arată un înscris de pe antebraţul drept.

- Ce semnificaţie au toate tatuajele astea?
- Semnificaţia mi se adresează, e legată de ceea ce simt. Nu-mi cere să vorbesc despre religie, nu vreau să fac asta. Nu fac paradă. Mă ajută pe mine, e suficient.

- Dar cu Gigi Becali ai discutat despre subiect? Ştii că şi el vorbeşte des despre Dumnezeu?
- Aaa, nu, despre religie n-am vorbit nici cu el. Nu ţin să explic cuiva de ce cred în Dumnezeu.

- E interesant, pentru că nu ai fost ferit de necazuri, de accidentări...
- Cînd eram la Craiova am avut-o pe cea mai grea. O ruptură musculară foarte gravă, pentru care a trebuit să mă operez. A fost groaznic. De asta îi mulţumesc lui Dumnezeu în fiecare zi că sînt sănătos, că pot să mă antrenez şi să joc fotbal.
(Bea cafea în timpul interviului, pe terasa de la hotelul Europa Ischerhof, din Bad Gastein. Sînt cam 10-12 grade şi plouă mărunt, dar el e în şort şi în tricou: "Îmi place vremea asta, nu simt frigul")

- Cîte cafele bei zilnic?
- Pfaa! Trei-patru. Minimum! Adică depinde ce program am în acea zi, pot să beau chiar mai multe! Ştiu că nu-mi face bine să beau atîta cafea, dar...

- Şi atunci de ce bei?
- Obişnuinţa. Dimineaţa, cînd mă trezesc, trebuie să simt mirosul de cafea ca să-mi revin de-a binelea. Îmi place şi gustul, nu ştiu...

- Tony, de la CFR, mai povestea că bea multe cafele zilnic. E rău pentru un fotbalist?
- Bine nu e. Nici pentru un om normal, nu doar pentru un fotbalist. Dar e o plăcere pe care mi-o îngădui singur.

- L-ai ajutat pe Mihai Costea să se integreze la Steaua?
- Nu, chiar n-am vorbit deloc cu el despre ce are de făcut.

- Tu îl ştii de la Craiova. Cum e?
- Acolo era un jucător important, aici e privit drept o speranţă, lumea are încredere în el. Are calitate, eu îl cunosc bine. Şi are un potenţial de creştere foarte mare. Acum, mai trebuie să conştientizeze şi el asta, fiindcă am văzut destui fotbalişti cu potenţial care n-au făcut mare lucru.

"Oli fantastic, Piţi foarte bun!"

- Asta s-a mai spus şi despre tine, că la 30 de ani joci în România, nu în Vest, deşi eşti de ani buni internaţional bulgar. Înseamnă că şi tu ai avut probleme?
- Acum cîţiva ani am fost în Anglia, aveam două contracte de la două cluburi din Premier League, Watford şi Norwich. Am citit sumele, îmi conveneau, dar mai dura un pic pînă să mă transfer. M-am accidentat însă şi n-am mai putut îndeplini baremul necesar pentru permisul de muncă în Anglia. Adică nu mai aveam 75 la sută dintre meciurile "naţionalei" într-un an.

- O decepţie?
- Aveam contractele scrise, era Anglia, Premier League. Ar fi fost bine. Dar sînt fericit că pot să joc, nu mă gîndesc la ce aş fi putut avea. N-are rost să privesc aşa lucrurile. Am ajuns la Terek Groznîi după aceea.

- Cum ţi se pare Levy? Are ceva diferit de alţi antrenori?
- Îmi place stilul lui, antrenamentele în care avem mult timp mingea. De cînd sînt în România, m-a impresionat Olăroiu. Fantastic!

- Serios? Ce făcea atît de grozav?
- Profesionist adevărat! Aşa ne făcea să-l privim, ca pe un profesionist. Un antrenor care inspiră încredere. Să ştii că mai e foarte bun şi Piţurcă. Poate e dur, dificil, dar e şi un organizator excelent.

"Moraes era cel mai bun din România"

- Cum ţi se pare să trăieşti în România?
- Ca şi cum aş trăi în Bulgaria. Exact acelaşi lucru, oamenii sînt la fel, totul arată la fel. Mă încurcă doar că am familia acasă. Nu pot să-i aduc aici, copiii sînt la şcoală la Sofia. E bine că fac patru ore pînă acasă. Dacă am două zile libere, fug imediat.

- Cum ţi se pare situaţia în care a ajuns Craiova? Mititelu a zis că plecarea ta a fost unul dintre motivele pentru care echipa a retrogradat.
- N-am mai vorbit cu Mititelu de cînd am plecat. Dar retrogradarea lor n-are nici o legătură cu mine. La ce jucători erau acolo, echipa n-avea voie să ajungă aşa. Au fost probleme mari, mari de tot, care au dus clubul în situaţia asta.

- Vorbeai şi despre Sofia. Nu e surprinzător că Zicu, cel mai bun marcator al României, a semnat cu ŢSKA?
- Ba da, m-am mirat şi eu cînd am auzit. Dar m-am interesat, ŢSKA are ambiţii mari, şi-a făcut echipă bună. Clubul vrea să ajungă să conteze şi în Europa. L-au luat pe Zicu să-i ajute.

- Care a fost cel mai bun atacant pe care l-ai întîlnit în România?
- Junior Moraes mi s-a părut cel mai bun. Uite că iar vorbim de ŢSKA, şi el a semnat tot acolo!

- Dar s-ar putea să vină la Steaua.
- Da, am citit în ziare (arată un IPad alb, pe care citeşte ziarele). Ar fi tare! Ţi-am zis, Moraes chiar e fotbalist!

- Ai ţinut să specifici înaintea interviului că nu vrei camere de filmat în preajmă. De ce?
- Nu-mi place să fiu filmat, să văd imagini cu mine. Şi în Bulgaria aveam problema asta. Deşi nu mă gîndesc că nu m-aş descurca în engleză. Prefer să vorbesc şi să beau o cafea, decît să fiu filmat.

"Religia mă ajută să fiu bun. Nu pe teren, nu e vorba despre asta. Ca om, ajung să-i înţeleg mai bine pe ceilalţi" (Valentin Iliev, fundaş Steaua)