Mijlocaşul de 22 de ani, crescut la şcoala din Piteşti a legendarului fotbalist, îşi aminteşte cu emoţie de încurajările şi sfaturile primite de la "Gîscan", cînd avea doar 15-16 ani. Şi-şi dezvăluie cu sinceritate secrete din viaţa şi cariera lui
Aflat pe val, la 22 de ani, omul care a încăierat Ghencea cu Ştefan cel Mare în această pauză competiţională stă acum cu mintea la echipa naţională. Chipciu e unul dintre pariurile lui Piţurcă pentru campania Mondialului din Brazilia. Iar selecţionerul l-a adus în
Antalya spre a-l face să simtă cît mai repede că e parte deja, acţiune de acţiune, din grupul visat să atace calificările la CM 2014. Şi băiatul acesta, a cărui devenire a fost mîngîiată de geniile lui Dobrin şi Hagi, se deschide acum în premieră pentru fanii săi. La "Gloria Serenity", în reflecţiile unui imens acvariu aflat în holul hotelului "naţionalei", o discuţie sinceră despre copilăria, sentimentele, bucuriile şi tristeţile lui Alex.
OMUL Băiatul din Brăila provine dintr-o familie obişnuită, cu doi copii. Tatăl lui a jucat şi el fotbal. Mai are o soră mai mică, Bianca, în vîrstă de 16 ani. "Era marea lui bucurie cînd venea să-l vadă în tribună, la meciuri", povesteşte fostul antrenor al lui Chipciu de la Sporting Piteşti, Tănase Dima. "Am primit o educaţie foarte bună de la părinţi, iar la surioara mea ţin enorm. Cred că aşa ar trebui să procedeze orice om responsabil", spune Alex.
"Sînt credincios, n-am superstiţii, nu pun la suflet nedreptăţile" Şi recunoaşte că nu ratează nici o deplasare fără să cumpere cîte un cadou pentru ai lui. Inclusiv pentru amicii din copilărie.
"Prietenul meu cel mai bun se numeşte Marius. Ne ştim de o grămadă de vreme, am jucat împreună la Brăila. A venit să mă vadă de multe ori la Braşov, îl aştept acum la Bucureşti, la meciurile Stelei", mărturiseşte Chipciu.
Recunoaşte că e un tip deschis, optimist, care leagă repede amiciţii:
"Am plecat de acasă de la o vîrstă fragedă, iar experienţele din fotbal m-au ajutat să ştiu cum să-mi aleg apropiaţii. Sînt un tip sociabil, credincios, n-am superstiţii în viaţă, în vestiar sau pe teren şi am o mare încredere în forţele mele. Nu pun la suflet nedreptăţile sau nerealizările, merg mai departe de fiecare dată şi cred că fostul meu antrenor de la Braşov, Marius Şumudică, m-a «citit» cel mai bine: am o nesimţire pozitivă! Ştiu ce pot!".
"Prima şi singura dată cînd îmi pierdeam încrederea" Interesant! E exact caracterizarea pe care i-o face acelaşi Tănase Dima:
"Pe băiatul ăsta nu l-am văzut niciodată plîngînd sau creînd conflicte. E un tip foarte tare, ceea ce-l ajută în viaţă şi în fotbal. Dacă nu ştia să se automotiveze, probabil că ar fi trecut destul de greu peste momentele cînd Braşovul l-a dat la Forex şi la Brăila". E vorba, bineînţeles, de perioada în care Răzvan Lucescu, aflat pe banca stegarilor, nu l-a păstrat în lot, preferînd să-l împrumute.
Alex are versiunea lui şi pentru acest episod: "A fost prima şi singura dată în viaţă cînd simţeam că-mi pierd încrederea. Eram în declin, din vina mea, nu a antrenorului. A trebuit să muncesc de două ori mai mult pentru a reveni, iar un merit în asta îl are Daniel Isăilă, căruia o să-i rămîn recunoscător pentru totdeauna".
"Sînt un tip cu simţul umorului, dar îmi displac glumele exagerate. Nu mă afectează nici răutatea unor oameni, m-am maturizat după atîţia ani petrecuţi de mic prin cantonamente şi deplasări" Alexandru Chipciu, mijlocaş România "Vacanţele cele mai frumoase au fost cele petrecute iarna, la Braşov. E un oraş care m-a cucerit definitiv şi mi-a intrat la inimă. Am trăit acolo momente frumoase personale, dar şi ca fotbalist" Alexandru Chipciu, mijlocaş România FOTBALISTUL O întîmplare veritabilă din perioada junioratului lui Chipciu, la Piteşti, la Şcoala lui Dobrin. Turneu în Austria, la care organizatorii efectuează nişte teste: puştii trag la o poartă de handbal, iar un aparat special înregistrează coordonatele forţei şutului şi vitezei balonului. După trei încercări ale lui Alex, dispozitivul nu oferea nici un fel de date: fusese dat peste cap de valorile pe care ar fi trebuit să le contabilizeze! "Aşa e, îmi aduc aminte perfect! Dar acum să nu credeţi că sînt un Roberto Carlos! Probabil că era un aparat gîndit mai pentru copii", parează, elegant, noul stelist.
La juniori juca în spatele vîrfurilor El îşi aduce aminte că, înainte de a fi om de bandă, fie pe stînga, fie pe dreapta, a jucat o perioadă în centru, în spatele vîrfurilor. Asta chiar şi la "naţionalele" de juniori.
Alex:
"Mă simt mai în largul meu pe lateral. Parcă găsesc mai multe spaţii acolo, astfel încît să-mi pun în valoare calităţile. Mă simt bine cînd joc 4-4-2 sau 4-2-3-1". "Doar un antrenament la Dinamo şi un joc-şcoală la Rapid" Şi simte nevoia să corecteze, cu aerul unui pedagog, poveştile despre trecerile eşuate la Dinamo şi la Rapid, înaintea majoratului. "Tot citesc faptul că am fost ba la Dinamo, ba la Rapid! Vă spun eu adevărul!
La Dinamo am participat la un singur antrenament, pe cînd aveam 15 ani, m-a trimis acolo nea Tănase Dima. Dar n-am mai vrut apoi să mă duc, din proprie iniţiativă, fiindcă îmi era greu să bat drumul de la Piteşti la Bucureşti. Iar la Rapid am mers doar pentru un joc-şcoală şi nu s-a pus niciodată problema să semnez cu ei".
Legenda despre experienţa pasageră din Ştefan cel Mare are însă şi o completare, anume că puştiul, tupeist şi natural, i-ar fi trecut mingea printre picioare unui veteran cu influenţă în vestiar şi la conducere, iar curajul acesta ar fi echivalat cu certificatul de divorţ prematur! Se întîmpla pe vremea cînd Rednic stătea pe bancă.
"Nu mi-a venit să cred ce repede s-au dat biletele cu Twente!" Şi acum, provocarea Steaua, cu primul episod împotriva lui Twente, în Europa League: "Bineînţeles că va fi cel mai important meci al carierei mele. Nu voi avea însă nici o emoţie. Şi nu mi-a venit să cred cînd am văzut că peste 40.000 de bilete s-au vîndut în două zile! Dintre formaţiile de club, doar Steaua poate face asta în România! Ar fi fantastic să prindem finala". Cum ar suna o confruntare de vis cu Manchester United? "Cu oricine, numai să văd acolo, pe afiş, numele Stelei contra puncte, puncte. Oricine!".
"Sînmărtean e printre favoriţii mei din Liga 1, ca fotbalist. Un jucător foarte tehnic, îşi scoate uşor din joc adversarul şi are evoluţii care plac ochiului" Alexandru Chipciu, mijlocaş România TRICOLORUL În generaţie cu Torje sau Gîngioveanu, Alex nu face parte dintre jucătorii apăruţi de niciunde în fotbalul românesc. A bifat peste 30 de selecţii la "naţionalele" de juniori, cu care n-a obţinut însă nici o calificare la turnee finale:
"Am trăit însă momente fericite, iar perioada petrecută la loturile mici mă ajută acum enorm să înţeleg cerinţele şi filozofia primei reprezentative. E un stagiu important acum în Antalya şi încerc să dau maximum aici spre a rămîne la «naţională» şi în toamnă, cînd încep preliminariile".
"Victorii, nu calcule" E o grupă încurcată cu Olanda, Estonia, Ungaria, Turcia? "N-am stat să fac calcule, important e să ne iasă jocul şi să aducem fanii alături de noi la viitoarele partide. Am tot făcut calcule în ultimii ani şi, din păcate, n-am mai ajuns decît la Euro 2008. Poate ar trebui să luăm meci cu meci, să ne concentrăm pas cu pas în preliminarii, nu să stăm să facem analize înainte de a porni preliminariile.
Echipa de acum e dornică de performanţă şi visez la ziua în care echipa naţională va scoate din nou lumea în stradă, ca pe vremea lui Hagi".
Între Hagi şi Dobrin Un Hagi care a vrut să-l aducă la Viitorul: "Chiar m-am întîlnit cu dînsul, am discutat la Constanţa, lucrurile erau gata să se parafeze, dar n-am mai fost lăsat să plec pînă la urmă". Şi un destin intersectat miraculos cu alt monstru sacru, Gicu Dobrin, la a cărui Şcoală a crescut Alex, la Piteşti: "
A venit de două, trei ori după meciuri, mă felicita, mă sfătuia să mă ţin de treabă. M-am simţit mîndru că aud aceste cuvinte de la uriaşul Dobrin. Au fost ca o binecuvîntare în fotbal pentru mine!" "L-am mai prins pe Hagi jucînd în ultimii ani ai carierei. Cînd cîştiga un meci, trăiam cîteva zile numai cu bucuria acelei victorii. A însemnat enorm şi pentru generaţia mea!" Alexandru Chipciu, mijlocaş România Opt confesiuni făcute de Alex:
Principala trăsătură a caracterului meu
SINCERITATEA Calitatea pe care o apreciez la un om
CORECTITUDINEA Principalul meu defect
PREA SUFLETIST Culoarea pe care o prefer
ALBASTRU. ACUM ROŞU ŞI ALBASTRU! Darul de la natură cu care aş fi dorit să fiu înzestrat
ÎMI PLACE EXACT AŞA CUM SÎNT Ţara în care aş dori să trăiesc
ROMÂNIA. SÎNT PATRIOT Genul de muzică pe care-l ascult
CAM ORICE, N-AM O PREFERINŢĂ ANUME Alte sporturi pe care le practici, în afara fotbalului
TENIS DE MASĂ ŞI DE CÎMP 1,2 milioane de euro a plătit Steaua pentru transferul lui Chipciu de la FC Braşov 120 de mii de euro este salariul anual pe care îl are Alex la Steaua
