Articol de Andrei Crăiţoiu, Dan Udrea, Remus Răureanu - Publicat sambata, 30 octombrie 2021 08:11 / Actualizat sambata, 30 octombrie 2021 16:50
Comisia Europeană a solicitat UEFA să introducă România pe o listă scurtă, formată doar din 4 state, care să intre într-un program de monitorizare pe 3 direcții: statutul FRF, regulamentul privind transferul fotbalistului, dar mai ales structura pe care se face angajarea jucătorilor de către cluburi.
- La acest ultim capitol, România e extrem de vulnerabilă fiindcă forul european cere introducerea unui model unitar care să prevadă obligatoriu contract de muncă
- În acest moment, niciun club de fotbal din țara noastră nu are jucătorii angajați pe contract de muncă, ci pe unul de activitate sportivă, în care facilitățile fiscale oferite de stat sunt imense
- Trecerea în masă la contracte de muncă ar însemna un surplus de cheltuieli de peste 50% raportat la cele din prezent
Fotbalul românesc a intrat pe radarul Comisiei Europene, după cum a semnalat recent și Emilian Hulubei, președinte ANAF la playsport. România, alături de alte doar 3 țări de pe continent, face obiectul unui studiu, dar și al unei monitorizări pe care Comisia Europeană le-a trasat la ultima întâlnire pe care a avut-o cu UEFA, FIFPRO (partea europeană a sindicatului mondial al fotbaliștilor), EPFL (ligile profesioniste de fotbal din Europa) și ECA (organizația celor mai puternice cluburi de pe continent).
Ce urmărește Comisia Europeană
Explică Dumitru Costin, președintele BNS, dar și secretarul general al AFAN România: „Acest grup face parte din mecanismul de dialog social, iar concluzia a fost clară din partea Comisiei Europene: atenție sporită și monitorizare pentru România și alte 3 țări: Polonia, Cehia și Serbia. Ultima, chiar dacă nu e membră a Uniunii Europene, e aliată la UEFA, dar e și pe lista statelor candidate să acceadă în UE". Sunt vizate, conform lui Costin, 3 direcții:
- Statutele federațiilor respective
- Regulamentul privind transferul jucătorilor
- Contractele fotbaliștilor
Fotbalul rulează pe contract de activitate sportivă
„În privința acestor 3 capitole am fost mandatați să facem traducerea lor în limba engleză și să le depunem către acest grup de dialog social. Lucrurile sunt clare, iar Comisia Europeană dorește la nivel de structură de angajare a fotbaliștilor un model unitar, adică să existe contract de muncă între club și jucător, nu alte modalități prin care ei să aibă o relație cu o echipă". La acest aspect, România e descoperită complet fiindcă, de câțiva ani, legislația din țara noastră a permis o formă aparte prin care cluburile să angajeze jucătorii: contractul de activitate sportivă.
Acesta le permite angajatorilor, în speță cluburilor, să aibă facilități fiscale imense față de ceea ce ar însemna un contract de muncă.
„Se consideră, pe bună dreptate, că fotbalul a devenit o industrie în sine și nu mai poate exista diferență între fotbal sau sport și un alt domeniu de activitate. O astfel de inițiativă a mai existat și a mai fost o recomandare din partea Comisiei Europene, iar UEFA a transmis acest lucru către FRF, dar domnii de acolo n-au dorit să facă pasul spre normalitate și, probabil că la presiunea cluburilor, n-au făcut niciun demers pentru schimbarea legislației interne.
Nu se mai poate accepta ca un fotbalist să nu aibă un contract de muncă, aliniat standardelor europene. Chiar dacă în România se vrea altceva, la un moment dat vom fi siliți să facem acest pas. De fapt, am mai rămas doar noi și alte câteva state, pe care le numeri pe degetele unei singure mâini", completează Dumitru Costin.
României i s-a mai făcut această recomandare și i s-a mai dat o perioadă în care să realizeze tranziția dorită la nivel de Comisie Europeană, dar tranziția în România durează la nesfârșit și atunci s-a ajuns iarăși la un fel de somație. Suntem trecuți ca țară-problemă, trebuie să acceptăm acest statut și să ne înscriem și noi în legislația corectă europeană. N-avem altă cale
-Dumitru Costin, BNS și AFAN
De la taxe și impozite de 13% s-ar ajunge la 75%
O trecere în masă de la actualele contracte de activitate sportivă, pe care rulează raportul club-fotbalist, la contracte de muncă ar produce un adevărat cutremur în fotbalul românesc. Diferențele de cheltuieli, în privința angajatorului, sunt imense de la o formă la cealaltă.
- Spre exemplu, în prezent, pentru un jucător care are un salariu net de 10.000 de euro pe lună, un club, datorită facilităților fiscale aferente contractelor de activitate sportivă, achită taxe și impozite în valoare de numai 1.272 de euro. Adică un surplus de sub 13% raportat la net.
- În schimb, dacă fotbalistul ar fi angajat cu contract de muncă, raportat tot la un net de 10.000 de euro lunar, un club ar plăti alți aproape 7.500 de euro. Ceea ce ar însemna un surplus de 75%
338.160 de euroe suma pe care FCSB o cheltuie cu salariul brut pe un an al lui Keșeru, care rulează pe contract de activitate sportivă și care are 300.000 de euro net pe sezon
524.370 de euroar fi efortul financiar pe care FCSB l-ar face cu salariul brut al lui Keșeru pe un an, dacă ar trece actualul angajament, în care are 300.000 net pe sezon, pe un contract de muncă, ar însemna un surplus de 55%
De ce are fotbalul facilități fiscale imense în acest moment
În momentul de față, niciun club de fotbal din România nu are fotbaliștii angajați pe contracte de muncă. Ultimul club care a avut contracte de muncă se numește Metaloglobus, dar a renunțat și el. Până și Bulgaria, care a fost în situația noastră de azi, și-a rezolvat problema, acolo fotbaliștii au contract de muncă -Dumitru Costin, BNS și AFAN
Practic, pentru un fotbalist care e plătit cu 3.000 de euro net pe lună, un club suportă anual taxe și impozite de sub 6.000 de euro. În schimb, dacă s-ar introduce contractul de muncă, diferența de la net la brut, pe un an de zile, ar însemna aproape 27.000 de euro. De peste 4,5 ori mai mult!
Un surplus de peste 20.000 de euro. La un lot de 25 de jucători, care să aibă o medie salarială netă de 3.000 de euro, ar însemna un cost suplimentar de o jumătate de milion de euro. Pentru un club care are o medie salarială de 10.000 de euro net per jucător, gen FCSB, CFR, CSU Craiova, bugetul salariilor brute pe un an ar ajunge, de la 3,4 milioane de euro, la nu mai puțin de 5,3 milioane.
Impactul ar fi unul devastator pentru fotbalul românesc, unde oricum cluburile sunt dependente, într-o proporție chiar și de peste 50% unele dintre ele, de sumele provenite din contractul de drepturi TV. Până la apariția acestei forme de angajament, contract de activitate sportivă, fotbalul rula fie pe contracte de muncă, fie pe convenții civile, acestea din urmă având și ele excepții masive de la plata anumitor contribuții.
Din păcate, în ciuda opoziției pe care AFAN a avut-o când s-a votat această struțocămilă, contractul de activitate sportivă, n-am fost ascultați, iar printre cei care au insistat că trebuie admis așa ceva în legislația muncii din România au fost și președinții de la fotbal, handbal și șeful COSR. Au crezut că așa ajută cluburile, dar nu s-au gândit că România e membră UE și, într-o zi, va veni și decontul. Iată că a venit
- Dumitru Costin
Jucătorii au fost în afara protecției sociale în lockdown
Comisia Europeană, alături de FIFPRO, nu mai acceptă alte forme de angajare a jucătorilor, în afara contractelor de muncă, și pentru a le oferi protecție sportivilor la același nivel cu un angajat dintr-un alt sector.
„Anul trecut, în primăvară, când s-a intrat în lockdown și Guvernul a oferit ajutoare pentru cei care au fost nevoiți să-și sisteze activitatea, fotbaliștii s-au trezit că nici măcar șomaj tehnic nu pot încasa, deoarece ei erau în afara oricărei protecții sociale, din moment ce contractul lor de activitate sportivă nu suporta niciun fel de contribuție în această direcție.
Am intervenit noi, cei de la AFAN, iar Guvernul a acceptat să-i introducă și pe ei, dar așa nu se mai poate", susține Dumitru Costin.
13,2 milioane de euroau fost cheltuielile pe care CFR le-a avut cu toți angajații pe parcursul anului 2020
Votarea PNRR condiționată de anularea facilităților fiscale
Faptul că fotbaliștii și sportivii beneficiază de anumite facilități fiscale, admise de codul fiscal din România, e un lucru pe care Consiliul UE nu-l vede cu ochi buni.
De fapt, Dumitru Costin susține că „inclusiv votarea celebrului PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), prin care România accesează peste 29 miliarde de euro, a avut în vedere acceptarea de către țara noastră a faptului că are o legislație deficitară în domeniul fiscal. UE e clară, ne-a spus: vreți acest proiect, atunci renunțați la facilitățile fiscale de care beneficiază acum IT-iștii, cei din domeniul construcțiilor și așa mai departe.
Nu poți să prevezi o facilitate doar pentru un domeniu anume, să zici că fotbaliștii merită să nu achite o taxă sau alta, dar un alt domeniu să o achite. Facilitatea nu se aplică unei singure categorii, ci poate suna așa: de la un anumit salariu în sus se plafonează contribuția la sănătate, de exemplu, dar acest lucru se aplică și pentru un inginer și pentru un arhitect, dar și pentru un fotbalist, jurnalist sau IT-ist. Fără excepții".
Ajutorul de stat în sport, altă pată neagră pentru România!
Țara noastră a intrat pe radarul Comisiei Europene cu modul în care fotbaliștii sunt angajați de cluburi, însă mai există un capitol la care România e vulnerabilă și ar putea face obiectul unei ulterioare monitorizări de către UE. E vorba despre finanțarea pe care multe cluburi, nu doar din fotbal, o primesc din bani de la stat.
„Finanțarea sportului din bugetele locale e la limita legii, dacă nu cumva dincolo de ea. Când ai acces la bani publici te încadrezi automat la ceea ce în UE se cheamă ajutor de stat și, implicit, poți fi acuzat de concurență neloială.
Dacă un club dintr-o altă țară, care e exclusiv privat, care generează singur surse de venit, atrage sponsori, fonduri, va pierde un meci în fața unei echipe din România în cupele europene, poate să conteste oficial că respectivul club din România e finanțat din bani publici și așa ceva nu reprezintă o concurență legală? Eu zic că ar putea. Repet, UE a admis că sportul, în general, și fotbalul, în special, e industrie, nu mai poți să o judeci altfel decât pe toate celelalte domenii de activitate", a mai spus Dumitru Costin.
1,6 milioane de euroa cheltuit Clinceni în 2020 cu angajații săi, club care a anunțat că a solicitat intrarea în insolvență
FIFPRO: „Nu mergeți în România fără să ne întrebați!"
Fotbalul românesc a primit luna trecută o lovitură dură din partea Sindicatului Mondial al Fotbaliștilor. FIFPRO a dat un comunicat oficial în care îi pune în gardă pe toți jucătorii care sunt ofertați din țara noastră: „Situația e tulbure în România, unde sunt multe lucruri în neregulă, vă recomandăm să nu semnați cu niciun club înainte să ne solicitați sprijinul".
Titlul comunicatului a fost „Alertă în România" și a conținut formulări de genul: „Suntem realmente uimiți de numărul șocant al problemelor legate de neplată, reziliere a contractului și procese cu care se confruntă jucătorii", „Am văzut mulți administratori de fotbal în România care de fiecare dată au arătat că pur și simplu nu le pasă de jucători" și „În ultimele opt luni, sindicatul jucătorilor AFAN a depus un număr uimitor de plângeri către organele de soluționare a litigiilor, nu mai puțin de 460.
VIDEO Valeriu Iftime: „Justin Ștefan are un salariu nesimțit, nu înțeleg cine a aprobat asta!”
