Articol de Dan Udrea, Raed Krishan (foto) - Publicat vineri, 05 februarie 2010 00:00
Stoichiţă a comentat cu emoţie 12 fotografii care i-au reamintit de cele mai frumoase momente din fotbal şi din viaţa personală
Antrenament, hotel, meci amical, antrenament, hotel, meci amical. Acesta e traseul zilnic al lui Mihai Stoichiţă în Antalya. Tehnicianul în vîrstă de 56 de ani e extrem de ocupat. Cînd nu antrenează, vorbeşte la telefon, iar cînd nu vorbeşte la telefon, se uită la DVD-uri cu jucători sau cu partide ale adversarilor. Însă a acceptat să-şi rupă un sfert de ceas pentru a ieşi din rutina zilnică şi a răspunde unei provocări gsp, aceea de a comenta 12 fotografii care îl înfăţişează în 12 momente inedite din ultimele trei decenii.
POZA NR. 1 - 1982
"Ce tînăr eram ..."
Stoichiţă priveşte cu melancolie poza: "Doamne, ce tînăr eram ... E fotografie de acum aproape 30 de ani, îmi aduce aminte de tinereţe, de perioada cînd eram fotbalist! A fost făcută la sfîrşitul unui meci din finala Cupei Municipiului Bucureşti. Eu evoluam la Progresul Bucureşti şi am învins-o pe Rapid. În poză, lîngă mine sînt Beldie şi Purdea".
34 de ani avea Stoichiţă atunci cînd s-a lăsat de fotbal. Se întîmpla în 1988, după ce a evoluat la 5 echipe: Jiul, Autobuzul Bucureşti, Progresul, CS Tîrgovişte şi Gloria Buzău
POZA NR. 2 - 1993
În curtea rivalei de azi
Ia poza în mînă şi o recunoaşte imediat, însă are cea mai scurtă explicaţie dintre cele 12 ipostaze. "Aici sînt în treningul lui Dinamo, pe vremea cînd am fost acolo". Se întîmpla în sezonul 1993-1994, cînd a fost secundul lui Halagian în Ştefan cel Mare.
6 ani a fost secund Stoichiţă: doi la FC Naţional, unul la Dinamo şi 3 la Steaua
POZA NR. 3 - 1998
Everestul carierei de antrenor
"Daaa, o ştiu, cum aş putea să nu-mi amintesc acest moment?! Eu cu Lăcătuş spre finalul unui meci Steaua - Craiova 1-0 sau 2-1, cînd l-am învins pe Alesanco, el era antrenor în Bănie. Aveam să cîştig alături de Marius şi de Steaua titlul de campion", spune Stoichiţă despre momentul de vîrf al carierei lui de tehnician.
4 trofee a cîştigat Stoichiţă ca antrenor: două cu Steaua (titlul şi Supercupa) şi două cu Sheriff Tiraspol (cupa şi campionatul)
POZA NR. 4 - 2000
"Prima aventură în străinătate"
"Asta e făcută acum vreo 10 ani. O preluasem pe Litex Loveci după despărţirea de FC Naţional. Era prima mea ieşire în străinătate. În poza asta sînt într-un cantonament de vară la Tetevan, la finalul unui antrenament la umbra copacilor", rememorează "Lippi".
POZELE NR. 5 şi NR. 6 - 2001
"Am jucat contra Braziliei"
"Ia uite că am fost şi eu cineva în meseria asta de antrenor. Aici sînt înainte şi după un meci împotriva Braziliei. Pe-atunci eram selecţionerul statului Panama şi am fost invitaţi să jucăm contra naţionalei carioca în oraşul Curitiba, din Brazilia. Înainte de joc am stat un pic de vorbă cu Scolari, unul dintre tehnicienii mei model şi pe care îi apreciez foarte tare, iar după joc m-am îmbrăţişat cu Roberto Carlos, cu care aveam să mă întîlnesc peste 8 ani în dubla Steaua - Fenerbahce".
10 echipe din străinătate a antrenat Stoichiţă: "naţionalele" din Armenia, Panama şi Kuweit, plus formaţiile Litex Loveci, Sheriff Tiraspol, Ankaragucu, Pyunik Erevan, Aris Limassol, Al Salmiya şi AEL Limassol
POZA NR. 7 - 2004
"După ce mi-au schimbat tendonul"
Se amuză cînd vede poza, deşi amintirea nu e dintre cele mai fericite. "Sînt alături de Mircea Sandu în Cipru, la un turneu la care am participat şi eu, ca selecţioner al Armeniei, dar şi România. De ce eram în cîrje? Am jucat un meci la sală între România şi Armenia şi mi-a rupt tendonul rotulian. Pompiliu Popescu mi-a dat primele îngrijiri, după care am ajuns direct pe masa de operaţie şi acum alt alt tendon".
POZA NR. 8 - 2003
"Alături de Smîntînica"
"Uite şi prima poză cu cineva din familia mea. Cred că e din 2002 sau 2003, nu mai ştiu exact. Eram la un pom de iarnă cu fetiţa mea, pe care o alint . Mai apar MM Stoica şi de fiica lui".
POZA NR. 9 - 2004
Haină de selecţioner
"E o ipostază de la un meci al echipei naţionale a Armeniei, pe vremea cînd antrenam acolo alături de Mihai Stoica. Apare şi el în fotografie, primul din dreapta mea. A fost una dintre experienţele foarte interesante pe care le-am trăit în Armenia".
POZA NR. 10 - 2004
"Adversar şi ajutor al României"
"Uite, multă lume nu ştie că eu am dat o mînă de ajutor şi fotografia asta e o probă. Aici sîntem la stabilirea ţintarului programului grupei preliminare pentru Campionatul Mondial din 2006. Eu, Puiu Iordănescu, Dick Advocaat, selecţionerul Olandei, Karel Bruckner, cel al Cehiei, antrenorii Finlandei, Andorei şi eu. Atunci mi s-a mulţumit că am reuşit să ajut la deblocarea fixării ţintarului şi chiar să facilitez României un program convenabil".
POZA NR. 11 - 2004
"Uite-mă şi alături de Mutu. Ştiţi cînd a fost făcută poza asta? În plin scandal cocaina, în 2004. A venit cu echipa naţională la Erevan, unde s-a jucat meciul Armenia - România. Am stat de vorbă cu el la o plimbare prin oraş şi am încercat să-i ridic puţin moralul".
POZA NR. 12 - 2002
"Tabloul perfect de familie"
Ia fotografia şi o priveşte lung. 9-10 secunde de tăcere, după care spune: "Familia mea. Soţia şi aia mică, Smîntînica. Aici eram în Turcia, prin 2002, cînd am antrenat-o pe Ankaragucu. E chiar în casa unde locuiam, ne uitam zi de zi la TVR Internaţional". Lasă poza pe masă, însă ochii îi rămîn aţintiţi la ea. "Mi-e dor de soţie, mi-e dor de nu mai pot de Smîntînica, abia aştept să ajung la Bucureşti".
Alte amintiri ale lui Stoichiţă
- "Cît timp am fost selecţioner al statului Panama am făcut cel mai frumos concediu. Chiar recomand românilor să meargă acolo în vacanţă, e fantastic. Am şi avut rezultate, am obţinut victorii în premieră pentru Panama cu Costa Rica şi cu alte naţionale din zonă"
- "Sînt singurul antrenor român care a fost să joace în Haiti. Doamne, ce sărăcie lucie e acolo, incredibil! Am stat o săptămînă şi am mîncat doar orez cu ceva carne şi carne cu ceva orez. Am fost păziţi non-stop de armată, îţi dau ăia în cap şi pentru un dolar. Mulţi dintre ei n-aveau case, dormeau sub cerul liber"
- "Eu nu prea ţin meciuri înregistrate din perioada de cînd am devenit antrenor, unul singur îl am cap-coadă: Steaua - PSG 3-2. Fabulos meci! Doamne, ce am jucat atunci, ce partidă au făcut Lăcătuş, Denis Şerban, Rotariu, toţi băieţii! În retur am jucat fără Lăcă, fără Adi Matei ... N-am avut nici o şansă, 0-5".
Stoichiţă a comentat cu emoţie 12 fotografii care i-au reamintit de cele mai frumoase momente din fotbal şi din viaţa personală
Antrenament, hotel, meci amical, antrenament, hotel, meci amical. Acesta e traseul zilnic al lui Mihai Stoichiţă în Antalya. Tehnicianul în vîrstă de 56 de ani e extrem de ocupat. Cînd nu antrenează, vorbeşte la telefon, iar cînd nu vorbeşte la telefon, se uită la DVD-uri cu jucători sau cu partide ale adversarilor. Însă a acceptat să-şi rupă un sfert de ceas pentru a ieşi din rutina zilnică şi a răspunde unei provocări gsp, aceea de a comenta 12 fotografii care îl înfăţişează în 12 momente inedite din ultimele trei decenii.
POZA NR. 1 - 1982
"Ce tînăr eram ..."
Stoichiţă priveşte cu melancolie poza: "Doamne, ce tînăr eram ... E fotografie de acum aproape 30 de ani, îmi aduce aminte de tinereţe, de perioada cînd eram fotbalist! A fost făcută la sfîrşitul unui meci din finala Cupei Municipiului Bucureşti. Eu evoluam la Progresul Bucureşti şi am învins-o pe Rapid. În poză, lîngă mine sînt Beldie şi Purdea".
34 de ani avea Stoichiţă atunci cînd s-a lăsat de fotbal. Se întîmpla în 1988, după ce a evoluat la 5 echipe: Jiul, Autobuzul Bucureşti, Progresul, CS Tîrgovişte şi Gloria Buzău
POZA NR. 2 - 1993
În curtea rivalei de azi
Ia poza în mînă şi o recunoaşte imediat, însă are cea mai scurtă explicaţie dintre cele 12 ipostaze. "Aici sînt în treningul lui Dinamo, pe vremea cînd am fost acolo". Se întîmpla în sezonul 1993-1994, cînd a fost secundul lui Halagian în Ştefan cel Mare.
6 ani a fost secund Stoichiţă: doi la FC Naţional, unul la Dinamo şi 3 la Steaua
POZA NR. 3 - 1998
Everestul carierei de antrenor
"Daaa, o ştiu, cum aş putea să nu-mi amintesc acest moment?! Eu cu Lăcătuş spre finalul unui meci Steaua - Craiova 1-0 sau 2-1, cînd l-am învins pe Alesanco, el era antrenor în Bănie. Aveam să cîştig alături de Marius şi de Steaua titlul de campion", spune Stoichiţă despre momentul de vîrf al carierei lui de tehnician.
4 trofee a cîştigat Stoichiţă ca antrenor: două cu Steaua (titlul şi Supercupa) şi două cu Sheriff Tiraspol (cupa şi campionatul)
POZA NR. 4 - 2000
"Prima aventură în străinătate"
"Asta e făcută acum vreo 10 ani. O preluasem pe Litex Loveci după despărţirea de FC Naţional. Era prima mea ieşire în străinătate. În poza asta sînt într-un cantonament de vară la Tetevan, la finalul unui antrenament la umbra copacilor", rememorează "Lippi".
POZELE NR. 5 şi NR. 6 - 2001
"Am jucat contra Braziliei"
"Ia uite că am fost şi eu cineva în meseria asta de antrenor. Aici sînt înainte şi după un meci împotriva Braziliei. Pe-atunci eram selecţionerul statului Panama şi am fost invitaţi să jucăm contra naţionalei carioca în oraşul Curitiba, din Brazilia. Înainte de joc am stat un pic de vorbă cu Scolari, unul dintre tehnicienii mei model şi pe care îi apreciez foarte tare, iar după joc m-am îmbrăţişat cu Roberto Carlos, cu care aveam să mă întîlnesc peste 8 ani în dubla Steaua - Fenerbahce".
10 echipe din străinătate a antrenat Stoichiţă: "naţionalele" din Armenia, Panama şi Kuweit, plus formaţiile Litex Loveci, Sheriff Tiraspol, Ankaragucu, Pyunik Erevan, Aris Limassol, Al Salmiya şi AEL Limassol
POZA NR. 7 - 2004
"După ce mi-au schimbat tendonul"
Se amuză cînd vede poza, deşi amintirea nu e dintre cele mai fericite. "Sînt alături de Mircea Sandu în Cipru, la un turneu la care am participat şi eu, ca selecţioner al Armeniei, dar şi România. De ce eram în cîrje? Am jucat un meci la sală între România şi Armenia şi mi-a rupt tendonul rotulian. Pompiliu Popescu mi-a dat primele îngrijiri, după care am ajuns direct pe masa de operaţie şi acum alt alt tendon".
POZA NR. 8 - 2003
"Alături de Smîntînica"
"Uite şi prima poză cu cineva din familia mea. Cred că e din 2002 sau 2003, nu mai ştiu exact. Eram la un pom de iarnă cu fetiţa mea, pe care o alint . Mai apar MM Stoica şi de fiica lui".
POZA NR. 9 - 2004
Haină de selecţioner
"E o ipostază de la un meci al echipei naţionale a Armeniei, pe vremea cînd antrenam acolo alături de Mihai Stoica. Apare şi el în fotografie, primul din dreapta mea. A fost una dintre experienţele foarte interesante pe care le-am trăit în Armenia".
POZA NR. 10 - 2004
"Adversar şi ajutor al României"
"Uite, multă lume nu ştie că eu am dat o mînă de ajutor şi fotografia asta e o probă. Aici sîntem la stabilirea ţintarului programului grupei preliminare pentru Campionatul Mondial din 2006. Eu, Puiu Iordănescu, Dick Advocaat, selecţionerul Olandei, Karel Bruckner, cel al Cehiei, antrenorii Finlandei, Andorei şi eu. Atunci mi s-a mulţumit că am reuşit să ajut la deblocarea fixării ţintarului şi chiar să facilitez României un program convenabil".
POZA NR. 11 - 2004
"Uite-mă şi alături de Mutu. Ştiţi cînd a fost făcută poza asta? În plin scandal cocaina, în 2004. A venit cu echipa naţională la Erevan, unde s-a jucat meciul Armenia - România. Am stat de vorbă cu el la o plimbare prin oraş şi am încercat să-i ridic puţin moralul".
POZA NR. 12 - 2002
"Tabloul perfect de familie"
Ia fotografia şi o priveşte lung. 9-10 secunde de tăcere, după care spune: "Familia mea. Soţia şi aia mică, Smîntînica. Aici eram în Turcia, prin 2002, cînd am antrenat-o pe Ankaragucu. E chiar în casa unde locuiam, ne uitam zi de zi la TVR Internaţional". Lasă poza pe masă, însă ochii îi rămîn aţintiţi la ea. "Mi-e dor de soţie, mi-e dor de nu mai pot de Smîntînica, abia aştept să ajung la Bucureşti".
Alte amintiri ale lui Stoichiţă
- "Cît timp am fost selecţioner al statului Panama am făcut cel mai frumos concediu. Chiar recomand românilor să meargă acolo în vacanţă, e fantastic. Am şi avut rezultate, am obţinut victorii în premieră pentru Panama cu Costa Rica şi cu alte naţionale din zonă"
- "Sînt singurul antrenor român care a fost să joace în Haiti. Doamne, ce sărăcie lucie e acolo, incredibil! Am stat o săptămînă şi am mîncat doar orez cu ceva carne şi carne cu ceva orez. Am fost păziţi non-stop de armată, îţi dau ăia în cap şi pentru un dolar. Mulţi dintre ei n-aveau case, dormeau sub cerul liber"
- "Eu nu prea ţin meciuri înregistrate din perioada de cînd am devenit antrenor, unul singur îl am cap-coadă: Steaua - PSG 3-2. Fabulos meci! Doamne, ce am jucat atunci, ce partidă au făcut Lăcătuş, Denis Şerban, Rotariu, toţi băieţii! În retur am jucat fără Lăcă, fără Adi Matei ... N-am avut nici o şansă, 0-5".
