Victorie secretă! » Cum a primit Liţă Dumitru premiul de cel mai bun fotbalist al anului în 1975

E o enigmă pe care Gazeta o dezleagă după 36 de ani. Pentru că ”naţionala” ratase calificarea la Euro '76, Secţia de Presă a CC al PCR a interzis cotidianului Sportul să mai decerneze în '75 premiile din tradiţionala Anchetă de sfîrşit de an. Jurnaliştii, fără a mai apela şi la obişnuitul vot al cititorilor, l-au desemnat totuşi pe fostul internaţional stelist spre a păstra continuitatea Superlativelor.

Anul 1975 a fost unul special în istoria de 46 de ani a tradiţionalei Anchete GSP. Ion Dumitru apare pe locul 1, iar după el nu mai există nici un jucător nominalizat. E singura ediţie fără Top 5. Ce s-a întîmplat?

Foşti jurnalişti de la ziarul Sportul, între care Laurenţiu Dumitrescu şi Gheorghe Nertea, au dezlegat după 36 de ani enigma: "Echipa naţională a României ratase calificarea la Euro '76, iar campania preliminară se încheiase în decembrie 1975, cu 1-1 în Scoţia. Terminasem grupa, fără înfrîngere, pe locul doi, într-o serie cu Spania, Scoţia şi Danemarca. La Federaţie era însă deranj mare, selecţionerul Valentin Stănescu fusese demis, reprezentativa olimpică încasase un 0-4 cu Franţa în preliminariile JO '76. Cei de la Secţia de Presă a Comitetului Central al PCR au transmis conducerii ziarului Sportul să nu mai organizăm ancheta de sfîrşit de an. Cu toate astea, pentru a nu întrerupe tradiţia din 1966, noi, redactorii, am stabilit de comun acord să-i acordăm trofeul de cel mai bun fotbalist român lui Liţă Dumitru". Nici un cuvînt, nici o fotografie însă în "Sportul" despre premierea secretă, pentru care nu s-a mai apelat la voturile obişnuite ale cititorilor!

"Pe Dobrin trebuiau să-l marcheze trei oameni"
Fostul internaţional, în vîrstă de 61 de ani, ţine la fel de mult la trofeul din '75 ca la primul cîştigat, în '73: "Ştiu că am fost declarat cel mai bun fotbalist român şi atît! Îmi amintesc că în decembrie mă operasem la menisc după o accidentare provocată de Custov în timpul derbyului Steaua - Dinamo 3-3. Steaua era campioană de toamnă".

Liţă Dumitru vorbeşte cu nostalgie de anii săi de glorie: "Eu m-am luptat întotdeauna cu Dobrin. Era greu şi să intri în primii cinci fotbalişti ai anului, dar să fii declarat cel mai bun! Erau mulţi, foarte mulţi fotbalişti adevăraţi. Nu ca ăştia de azi, de care te rogi să joace, cum e ăla de la Steaua, Mihai Costea, despre care am citit în Gazetă, senzaţional, că n-a atins mingea cu Schalke, că n-a intrat în careu! Ce vîrf e ăsta? Şi mai costă şi un milion două sute de euro! Las-o dracului, e durere mare! Păi, cînd te prindea Dobrin sau Dumitrache în zile bune, te rupeau în două! Pe Dobrin trebuia să-l marcheze trei oameni ca să-l blocheze şi tot se descurca".

"Sînt prea mulţi «latişti» în Liga 1"
Fostul mare internaţional continuă: "În anii '70 erau mulţi jucători valoroşi şi toţi loveau mingea cu ambele picioare. Jocul era mai rapid, chiar dacă acum se spune că se juca lent şi după ureche. Dar nu e adevărat! Sistemul 4-4-2 se folosea şi în 1970, dar se schimba în 4-2-4, modul pe care unii îl mai practică şi acum. Înainte să primim mingea eram preocupaţi cui să-i pasăm, pe cînd cei de azi sînt interesaţi mai întîi să preia mingea cu piciorul de bază şi apoi să o transmită. Şi nici cu ăla nu prea ştiu să lovească balonul! Sînt mulţi «latişti» în campionatul nostru, jucători care pasează balonul doar cu latul".

Topurile lui Dumitru

Cel mai bun fotbalisit
1. L. Sînmărtean
2. Chivu
3. Săpunaru

Cel mai bun antrenor
1. M. Lucescu
2. D. Petrescu
3. D. Munteanu

"Mi-a plăcut mult Sînmărtean, a avut un sezon foarte bun. Merită să iasă cel mai bun fotbalist român în 2011. Pe Chivu îl pun pe doi, să nu mă cert cu Giovanni Becali. Săpunaru trebuie să fie şi el în top pentru performanţele cu FC Porto" (Ion Dumitru, fost internaţional)

"Cele două trofee le-am cîştigat la 23 şi la 25 de ani. Păcat că nu le mai am, fosta soţie nu mi-a lăsat nici o amintire cînd am divorţat" (Ion Dumitru, fost internaţional)

"La naţională era concurenţă mare. Acum fotbaliştii ajung la lot după trei-patru meciuri. Noi am prins vremuri cînd ne coseam singuri emblema ţării pe tricou, în dreptul inimii" (Ion Dumitru, fost internaţional)

57 de selecţii a strîns Ion Dumitru la echipa naţională: a marcat 12 goluri

"Mă uitam cu Dumitrache după gagici în tribune"
Dumitru spune că a avut un moral puternic pe gazon: "Nu e lozincă, dar cînd se intona imnul României jucătorilor fără experienţă le tremurau picioarele, mie nu! Eu şi cu Dumitrache stăteam mereu ultimii cînd se alinia echipa la mijlocul terenului. Ne uitam după fete în tribune şi ne ziceam: «Băi, vezi în rîndul cinci, sînt două gagici blonde bune!». Asta însemna relaxare, încredere de sine, puterea fotbalistului să se reprezinte pe el şi echipa naţională".