Ministrul a recunoscut că nu fac analize şi a lansat Planul strategic de prevenire şi combatere a infecţiilor intraspitaliceşti

Ministerul Sănătăţii a demarat ieri Planul strategic de prevenire şi combatere a infecţiilor intraspitaliceşti.

"Să vă așteptați, drept semn de succes al acestui program, ca în perioada următoare numărul acestor infecții în România să crească substanțial! Noi ne găsim în următoarea situaţie: până în anul 2015, aceste infecții sunt subdiagnosticate sau nu se raportează din cauza unor chestiuni de natură administrativă, și nu profesională", a explicat președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.

Medicul specialist a precizat că nu toate infecţiile nosocomiale sunt de o gravitate extremă, "cum au fost, de exemplu, unele din cele care au fost menționate la pacienți din Colectiv. Sunt infecții de plagă, urinare care se tratează și care în general au o soluție terapeutică rapidă. Nu vrem să avem mai multe infecții nosocomiale, vrem să avem infecțiile nosocomiale pe care să le putem diagnostica, raporta astfel încât cele foarte grave să nu mai apară la pacienții din spitalele din România", a spus Rafila.

Patru luni şi jumătate le-au trebuit reprezentanţilor sistemului sanitar din România să recunoască problema infecţiilor intraspitaliceşti.

Pe 3 decembrie 2015, după ce Gazeta a publicat mărturia unui medic de la Spitalul de Arşi, "I-am salvat dintr-o bombă de foc şi au murit într-o bombă cu microbi", nume grele din medicină s-au grăbit să apere sistemul sanitar declarând că "marii arşi mor peste tot în lume din cauza bacteriilor" şi că "România are cea mai mică rată a infecţiilor nosocomiale din Europa, 0,2 la sută".

Asta în condiţiile în care rapoartele europene arată exact opusul! Că România are cele mai rezistente bacterii la tratament, că are consumul cel mai mare de antibiotice în secţiile ATI şi cele mai multe infecţii postoperatorii.

Planul Strategic de Prevenire și Combatere a Infecțiilor Nosocomiale a fost conceput pentru o perioadă de 24-30 luni și își propune creșterea calității și capacității de diagnostic microbiologic, de prevenire și control al acestor infecții, realizarea unui sistem eficient de raportare a infecțiilor nosocomiale care să elimine barierele "birocratice", îmbunătățirea activității de supraveghere și limitare a rezistenței bacteriene în mediul spitalicesc și reducerea consumului excesiv și nejustificat de antibiotice.

La o primă estimare, cifra necesară implementării planului se situează undeva la 30 milioane de lei pentru doi ani.

100de epidemiologi îşi desfăşoară activitatea în prezent în spitalele de stat şi private din România

În problema dezinfectantelor, ministrul Patriciu Achimaș-Cadariu a recunoscut că instituţia pe care o conduce nu face nicio analiză de conţinut antisepticelor folosite în spitale, nici măcar în momentul avizării acestora.

"Avizul este dat de către o autoritate a statului după ce acel produs are un aviz de la un laborator de referință din UE. Asta este ceea ce mi s-a spus, conform unei directive, ele sunt acceptate în România. În acel moment se verifică hârtiile", a afirmat demnitarul.

Întrebat dacă știe de retragerea în ultimele zile a dezinfectanților de la Spitalul Floreasca, ministrul a spus că a dispus controale în acest sens. "În opinia mea, conducerea spitalelor trebuie responsabilizată cu privire la folosirea acestor dezinfectanți", a adăugat Cadariu.

"Nu avem laboratoare acreditate. Am dispus controale mixte, corp de control, inspecție și DSP, pe de o parte. Pe de altă parte, am identificat finanțare pentru a putea face aceste verificări. În mod evident, pe termen scurt nu le putem face în țară și pot fi finanțate prin veniturile proprii ale DSP-urilor. Pe termen lung sunt două laboratoare. Institutul de Sănătate Publică se ocupă practic de ele și vor primi acreditare, estimăm, într-un an. Din veniturile proprii ale DSP pot să fie plătite sume la laboratoare de referință din afara țării până când le vom avea pe cele două despre care am pomenit. Noi nu avem laboratoare acreditate, sunt laboratoare private", a explicat Achimaș-Cadariu.

Dosar penal în cazul dezinfectanţilor diluaţi

Parchetul General s-a autosesizat ieri în cazul dezinfectanţilor diluaţi din spitale, după ancheta Gazetei Sporturilor care arată că soluţiile antisepticelor produse de Hexi Pharma ar fi diluate.

Procurorul general interimar al României, Bogdan Licu a declarat, marţi dimineaţă, înainte de şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii că Parchetul General s-a autosesizat cu privire la unele informaţii făcute publice de ancheta jurnalistică.

"În această dimineaţă ne-am sesizat din oficiu, iar secţia de urmărire penală va deschide un dosar în această cauză", a afirmat Licu.

Citeşte şi:

• Statul român nu verifică niciodată în laborator dezinfectanții din spitale. Rețete din fabrica celui mai mare producător arată că antisepticele sunt diluate!
• Ei produc, ei se controlează și Ministerul Sănătății se face că nu le găsește sediul!