În Zanzibar, pe coasta de est a Africii, oamenii care trăiesc într-un alt secol îl ştiu bine pe Hagi: "Un mare jucător!"
O seară de vară a anului 2011 petrecută alături de cîţiva prieteni apropiaţi s-a încheiat cu o hotărîre care nu mi-a aparţinut. De fapt, doar trei dintre cei patru bărbaţi au fost de acord cu o vacanţă în Africa la începutul lui 2012.
Am fost! Şi nu ne-a părut rău, chiar dacă am făcut cîte 7 vaccinuri fiecare şi am înghiţit pe timpul şederii acolo cîte o pastilă în fiecare zi care să ne ferească de malarie. "Dă depresie şi coşmaruri medicamentul. Nu la toată lumea", ne-a explicat doctoriţa. "Incredibil", zic. "Mă duc în vacanţă, oameni buni!". La nici unul dintre cei 7 prieteni ai mei nu s-a potrivit ce scrie pe prospect. Ne-am simţit bine. Ba din contră, la Crişan, unul dintre prietenii mei, buna dispoziţie a fost de două ori mai mare decît acasă. Şi are destulă. Totuşi, bine că am luat pastilele pentru că toţi am fost înţepaţi de celebra muscă Tse-tse.
Acasă la Freddie Mercury
Tanzania şi Zanzibar au fost destinaţiile. Cu safari în celebrele parcuri Serengeti şi Ngorongoro. Ultimele 6 zile le-am petrecut la Oceanul Indian, în Zanzibar, la doar o oră de mers cu maşina de casa memorială a lui Freddie Mercury. Tanzanienii trăiesc într-o sărăcie lucie. Cel mai mare salariu este de 100 de dolari. În Zanzibar, majoritatea sînt musulmani. În Tanzania sînt jumătate cu creştinii. Bananele îi hrănesc tot anul. Papaia şi mango la fel. Doar ananasul se coace de două ori în 12 luni. De la copilul de 2-3 ani, pînă la vîrstnici, dar toţi!, dacă te văd că vrei să le faci o poză aduc mîna stîngă la faţă şi cu drepta fac semnul că vor bani. În Tanzania, excursia la safari a făcut toţi banii cheltuiţi în vacanţă. Am prins migraţia de antilopă Gnu şi zebră din Kenya în Tanzania. Am stat aproape de lei, leoparzi, elefanţi şi celelalte animale pe care le admiram doar pe Discovery sau National Geographic.
Vezi mai jos
o GALERIE FOTO
spectaculoasă
realizată la Safari
"Hagi mi-a plăcut, dar şi Petrescu"
În Zanzibar însă, departe tare de România, chiar la plecarea spre aeroport, toti cei care eram în maşină am trăit un sentiment frumos. Şoferul, angajat de hotelul în care am stat să ne ducă la aeroport, ne-a întrebat în ce parte a lumii urmează să zburăm "Româniaaaaa!", i-am strigat cu toţii. La cîteva zeci de secunde, buzele cărnoase ale negrului de la volan au rostit: "Haaagiiii! SUA 1994!". Nu ne venea să credem ce auzim.
În Zanzibar există un televizor alb-negru la 50-60 de familii. "În 1998 s-au făcut blonzi toţi? Voi sau alţii? Şi Popescu. A fost căpitan la Barcelona". I-am răspuns şocaţi că-şi aduce aminte foarte bine momentul. "Hagi, mare jucător! Dar îl mai ştiu şi pe Dan Petrescu. Eu sînt fan Chelsea! Mi-a plăcut mult de el".
Vacanţa se terminase. Ne aştepta un drum lung pînă în ţara lui Hagi. Numai că surpriza pe care ne-a oferit-o Regele, departe de casă, va rămîne memorabilă.
