Chiar dacă a promovat în primul an cu Kuban, românul şi-ar dori să dea lovitura în Premier Liga din Rusia şi să prindă un loc de cupe europene.
În 1926, celebrul poet rus Vladimir Maiakovski, omul care a produs una dintre cele mai mari revoluţii literare din istorie, a făcut o vizită la Krasnodar. Uimit de numărul mare al cîinilor şi impresionat de viaţa maidanezilor, a scris o frumoasă poezie despre acestea.
Pentru a marca povestea şi spre a nemuri trecerea prin Krasnodar a lui Maiakovski, administraţia urbei a amplasat pe bulevardul Krasnaya, artera principală, un mic grup statuar cu doi cîini, un el şi o ea, umanizaţi, plimbîndu-se braţ la braţ, îmbrăcaţi extrem de elegant. Legenda spune că, dacă vrei să fii fericit şi să ai noroc în viaţă, trebuie să mîngîi uşor cu degetul nasul simpaticelor animale din bronz.
"Sigur o să avem şi mai mult noroc!"
La o scurtă ieşire prin oraş, asta au făcut la Krasnodar şi soţii Petrescu. Destinşi, au urmat ritualul obişnuit de către turişti şi au ascultat cu atenţie istoria cîinilor, spusă de profesorul universitar Iaroslav Mironenko, un foarte bun vorbitor de limbă română şi un ghid de ocazie pentru Dan şi Adriana.
Doamna Petrescu a şi plusat: "Hai să-i ţinem şi de urechi, că poate vom avea un plus de noroc!". "Bursucul" s-a conformat, sperînd sperînd că viitorul va confirma predicţia soţiei sale. Eventual cu o participare imediată cu trupa de la Krasnodar în cupele europene, la primul an după promovarea în liga întîi din Rusia.
"Krasnodar e un oraş foarte liniştit şi frumos. Sînt aici o mulţime de parcuri, ceea ce e minunat şi pentru fiica noastră, Jessica"
Dan Petrescu
"Bursucul" trăieşte într-un Krasnodar cucerit în Al Doilea Război Mondial de trupele germane şi româneşti şi pus sub ocupaţie timp de 6 luni. La 150 km e litoralul Mării Negre şi perla coastei ruseşti, Soci, gazda JO de iarnă din 2014. E o zonă cu investiţii fabuloase.
"Ce-o fi căutat Dan Petrescu la Krasnodar, în fundul lumii?", s-au întrebat superiori, criticii şi esteţii de profesie cînd fostul internaţional a acceptat oferta surprinzătoare de la Kuban, în urmă cu aproape un an. Răspunsul: o nouă provocare, chit că era vorba de o promovare rapidă din eşalonul secund în Premier Liga din Rusia, o ţară în care investiţiile sînt mult peste cele din România, un contract stufos, de 1,5 milioane de euro pe sezon, dar şi liniştea unui oraş cu istorie zbuciumată.
Vameşi în căutare de agenţi secreţi
Un drum cu avionul pînă la Krasnodar, via Viena, bate spre 6 ore, cu tot cu escală. Legăturile dinspre România nu sînt însă cele mai fericite, aşa că o sosire la 4 dimineaţa înseamnă o obişnuinţă inclusiv pentru oamenii din staff-ul "Bursucului", cînd vin din ţară.
Aeroportul, de dimensiuni reduse, n-are nici o legătură cu terminalele moderne din marile oraşe. Te întîmpină cu un aer posomorît, aduce mai degrabă cu o hală neîntreţinută. Cu uniformele cazone şi veşnic încruntaţi, născuţi parcă pentru a suspecta, ofiţerii vamali accentuează senzaţia nefirească de trupe căutînd în fiecare banal călător un potenţial agent secret.
Taximetrişti specializaţi pe "ţepe"
Afară, în parcare, apar de niciunde, în crucea nopţii, cîţiva taximetrişti. Majoritatea puşi pe dat "ţepe" gen Bucureşti pentru necunoscători, propunînd cu nonşalanţă un cost de 100 de euro pentru o cursă de 25 km pînă în centrul oraşului, cam de trei ori mai mult decît normal. Iar deal-ul se tratează exclusiv prin limbajul semnelor şi sume scrise pe un colţ de şerveţel, căci oamenii habar n-au o iotă de engleză, franceză, italiană.
E aceeaşi situaţie şi la hoteluri sau la magazine. Mama rusă e singura care contează, rareori dai peste cineva care să rupă trei cuvinte legate într-o limbă de circulaţie internaţională. Vrînd, nevrînd, eşti obligat să deprinzi din mers expresii uzuale pe înţelesul localnicilor şi să te perfecţionezi în arta alfabetului chirilic.
"Eu am în staff un colaborator din Republica Moldova, care mă ajută mereu la traduceri. E greu cu rusa. Eu zic mai mult «spasiba balşoi», adică «mulţumesc mult»"
Dan Petrescu, antrenor Kuban
Krasnodar, lumea contrastelor
Dincolo însă de neajunsurile şi bizareriile generate de un sistem gestionat cu mînă forte de la Moscova de premierul-preşedinte Vladimir Putin, Krasnodarul pune pe tavă o lume amestecată. De la magazine de lux ale unor branduri consacrate şi mall-uri cît trei Plaza pînă la case ponosite, de la Mercedesuri de ultimă generaţie pînă la hîrburi de Lada sau Moskvich, bodegi decăzute sau cluburi de noapte fabuloase, hoteluri-bloc pe stil sovietic sau resorturi aspectuoase ridicate în ultimii 10-15 ani, parcuri, parcuri şi iar parcuri, fete de o frumuseţe care-ţi taie respiraţia, şosele line sau cu cocoaşă, toate se regăsesc în acest oraş cu o istorie de peste două secole.
Investiţii de miliarde de dolari în zonă
Regiunea Ktasnodar cuprinde şi perla de la Marea Neagră, oraşul Soci, viitoarea gazdă a Olimpiadei din 2014, an în care în zonă va fi inaugurat şi un circuit de Formula 1. Investiţiile sînt pe măsură, de zeci de miliarde de dolari. "La Soci sînt numai străzi cu palmieri, munte şi mare una lîngă alta. O minunăţie!", povesteşte Cristi Pojar, secundul lui Dan Petrescu la Kuban, încîntat şi el de exploziva locaţie în care magnaţii ruşi îşi etalează averile în rezidenţe şi resorturi ultraexclusiviste.
Oraşul ţarinei Ecaterina cea Mare
Existenţa şi-o datorează împărătesei Ecaterina cea Mare, care a fondat urbea la 1793. Yecaterinodar a fost numele iniţial, care s-ar traduce prin "Darul Ecaterinei". Krasnodar a devenit abia în 1920, după Marea Revoluţie din Octombrie şi instalarea la putere a comuniştilor. Iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial urbea a fost ocupată de armatele naziste timp de 6 luni, august '42 - februarie '43.
Aproape de basarabenii din Caucaz
Lîngă Krasnodar, există şi azi 8 sate de basarabeni, ai căror strămoşi s-au stabilit în Caucaz încă din secolul XIX. Se vorbeşte româneşte în familii, limbă transmisă de la părinte la copil, nu în şcoli sau în biserici, căci comunităţilor respective, cvasiabandonate în egală măsură de Bucureşti şi de Chişinău, ne le permite statul rus să-şi etaleze identitatea naţională.
300 de euro este salariul unul profesor universitar la Krasnodar, faţă de 1.200 de euro cît ajunge el la Moscova
Benzina e sub un euro
Preţurile sînt şi ele sub cele din România. Benzina şi motorina costă sub un euro, ceea ce nici nu-i de mirare dată fiind abundenţa de resurse a Rusiei şi faptul că una dintre conductele petrolifere spre Marea Caspică traversează chiar regiunea Krasnodarului. Pîinea e echivalentul a circa 0,8 RON, iar o sticlă de vin bun bate spre 20-25 RON. Aici e, de altfel, grînarul Rusiei şi zona de unde se dă circa 95% din producţia totală de vin a întregii republici! Uau, deci nu e chiar fundul lumii acolo unde "Bursucul" îşi completează CV-ul tot mai aurit!
2.000 de hectare e suprafaţa pe care se va construi, la 100 km de Krasnodar, cel mai mare complex pentru jocuri de noroc din Rusia: proiect de 2,5 miliarde de dolari
7 miliarde de dolari s-au investit în ultimii trei ani pentru dezvoltarea turismului din raionul Krasnodar, incluzînd toată coasta rusă a Mării Negre
51,5% e procentul voturilor pe care le-a strîns Vladimir Putin în Krasnodar în anul 2000, cînd a obţinut primul mandat de preşedinte al Rusiei
"Există aici un potenţial economic şi uman extraordinar, dar am senzaţia că nu este încă exploatat la capacitate maximă"
Dumitru Stîngaciu, antrenor cu portarii Kuban
Ce te impresionează în Krasnodar
1. Miliţieni la fiecare colţ
Oamenii explică simplu că "dacă te opresc cu maşina, scapi repede cu o şpagă". Explicaţia prezenţei lor masive pe străzi este că regiunea Krasnodar este o posibilă ţintă a atacurilor teroriste cecene.
2. Muzică pe bulevard
Una dintre principalele artere de circulaţie este bulevardul Krasnya. Din loc în loc, pe stîlpii de electricitate, sînt montate difuzoare de unde, toată ziua, se aud cîntece ruseşti mai noi şi mai vechi.
3. Defilare de "modele"
În Krasnodar te uimeşte numărul mare de femei superbe. Ai senzaţia că asişti la o defilare de modele în plină stradă
4. Superbirocraţie
Dacă vrei să schimbi bani la o bancă, te-ai ars. Abia după 15-20 de minute casiera îţi dă o factură, sub forma unui adevărat "cearceaf".
5. Maşini cu volanul pe dreapta
Prin oraş vezi foarte multe maşini cu volanul pe dreapta, deşi circulaţia este ca şi în România. "Sînt japoneze, dar le preferăm pentru că sînt mai ieftine", a spus un localnic.
