Cariera de fotbalist a lui Bălan a avut doar două repere importante » A iubit Baia Mare, a trăit gloria cu Steaua

Pînă să ajungă la Steaua, în vara lui 1985, cu un an înaintea triumfului de la Sevilla, Lucică Bălan și-a căutat norocul în fotbal pe traseul Autobuzul - Cavnic - Baia Mare. Bucureștean de origine, începuse să joace la 11 ani, sub comanda lui Radu Zahiu.

Dar ascensiunea sa a pornit, de fapt, de la Victor Stănculescu, secund la Rapid în anul titlului din '67, un globe-trotter trecut prin carieră pe la Steaua, Progresul, echipa națională, Tanzania, SUA.

Pe cînd avea doar 17 ani, Stănculescu l-a luat pe Bălan la Minerul Cavnic, în liga secundă. Îl remarcase la cîteva meciuri în Capitală, i-a plăcut puștiul și a decis să-l aducă tocmai în nordul țării. După două sezoane, cuplul Stănculescu - Bălan se muta la FC Baia Mare.

Avea să devină orașul în care Lucian se va stabili pînă la moarte. Iar înainte de a face pasul spre Steaua va petrece șapte campionate în tricoul trupei din Maramureș. A existat însă un moment în care Bălan a fost la un pas să treacă la Dinamo. Se întîmpla în toamna lui 1983.

"Îl dezgustase atitudinea de la Dinamo"

Episodul e detaliat în cartea "SuperSteaua" a lui Andrei Vochin: "Înaintea meciului cu Hamburg, generalul Diaconescu îl convocase la București. Îi spusese că ar avea nevoie de el, dar nu discutase nimic concret despre condițiile pe care i le oferă. Îi lăsase senzația că venirea la Dinamo trebuia să fie socotită ca o mare favoare pe care i-o făcea lui clubul, iar din sens invers mai nimic. Îl dezgustase cu toate că înainte să intre în biroul generalului avea tragere de inimă să spună «da» unei eventuale oferte".

În aceeași carte sînt descrise și momentele decisive legate de trecerea lui în Ghencea. Mai întîi, după un meci Steaua - FC Baia Mare, Ienei, antrenor al roș-albaștrilor, l-a abordat pe Bălan, despre care primise recomandări. I-a vorbit despre dorința de a-l aduce la Steaua, iar răspunsul jucătorului n-a fost tranșant de la început.

"Fuma două pachete pe zi"

A cedat însă la insistențele lui Stănculescu, secund în Ghencea. A venit la o întîlnire cu Cornel Oțelea și Ion Alecsandrescu, șefii clubului militar, care i-au acceptat și doleanța de a-l aștepta să-și termine Facultatea de Mine la Baia Mare: "Nea Ion n-a avut nimic împotrivă. Era mulțumit că racolase un jucător vînat de cluburile puternice, iar pe deasupra «Piticul» nu era pretențios. A refuzat propunerea de a i se da o repartiție de apartament în Centrul Civic și intenția oficialilor steliști de a-i angaja soția. (...) Cînd ieși din sediul clubului, Bălan îi mulțumi lui Alecsandrescu pentru tot și-și aprinse o țigară. Fuma aproape două pachete pe zi".

A fost momentul care i-a deschis porțile spre triumful de la Sevilla. Va fi vîrful unei cariere cu care, după retragerea de pe gazon, Bălan se va hrăni pînă la tragedia sinuciderii, precedată de un șir al vieții în continuă prăbușire.

Taximetrist și jurnalist în Baia Mare

După ce a încheiat-o cu fotbalul, viața lui Bălan n-a mers bine. În 1997, aflat într-o perioadă delicată, Lucian a început să lucreze ca taximetrist în Baia Mare, la bordul unui Matiz, pentru a-și cîștiga existența. Într-un interviu pentru portalul gândul.info, fostul stelist povestea că "e acum ora 10 dimineața, trebuia să fiu în pat pentru a mă odihni. Chiar stai la volan, taximetria nu e o meserie ușoară! Adevărul e că n-am reușit în viață. Vina este numai a mea". Ulterior, a lucrat un timp în presa locală din Baia Mare, redactor sportiv la Radio Contact (1999) și angajat la Orizont TV (2004).

Meciuri jucate în anul cuceririi CCE

CV Lucian Bălan

• Născut: 25 iunie 1959, Bucureşti
• Decedat: 12 noiembrie 2015, Baia Mare
• Post: mijlocaş central
• A jucat la: Autobuzul Bucureşti, ŞS1 Bucureşti, Minerul Cavnic (juniori), FC Baia Mare (1978–'85), Steaua (1985-'89, 1990-'91), Antwerp (1989-'90), Real Murcia (1990)
• A antrenat: FC Baia Mare, Phoenix Baia Mare, FC Maramureş (juniori), FCM Baia Mare (juniori), Sporting Recea (juniori)
• A cîştigat: Cupa Campionilor Europeni (1986), Supercupa Europei (1987), 4 titluri de campion (1985-1986, 1986-1987, 1987-1988, 1988-1989), două Cupe ale României (1986-1987, 1987-1988, 1988-1989 / nedecernată)
• Are 232 meciuri în Divizia A, 17 goluri
• O selecţie la "naţională"