Articol de Marius Mărgărit - Publicat vineri, 06 ianuarie 2023 08:13 / Actualizat vineri, 06 ianuarie 2023 09:17
„Știam de la televizor, de la știri, că era în spital și că se simțea tot mai rău. M-a durut sufletul când am auzit că Pelé a murit. A fost o mică parte din viața mea, una care de acum nu mai e decât în amintiri”, spune cu voce stinsă, gâtuită de emoție, Lajos Sătmăreanu (78 de ani).
Lajos Sătmăreanu: „ Pele nu era deloc cu nasul pe sus”
A fost titular în apărarea României la Mondialul din '70, când „tricolorii” au întâlnit Brazilia lui Pelé, în grupe. Fostul fundaș își amintește și acum cât de impresionat a fost de „O Rei”.
Prima dată l-a văzut cu câteva luni înainte, când România fusese într-un turneu de pregătire, în America de Sud: „Eram în Brazilia, la o plimbare pe Copacabana am văzut zarvă la un hotel. Venise Brazilia, urmau să intre în cantonament acolo. Atunci l-am văzut prima dată, un tip modest, dădea mâna cu toată lumea, nu era deloc cu nasul pe sus, n-ai fi zis că e marele Pelé.
Rică Răducanu și Dan Coe, mai cu tupeu, s-au dus să facă poze cu el. Noi am stat și am privit, am dat mâna cu el. Era un fotograf care cerea 10 dolari dacă voiai să-ți facă o poză cu Pelé. Noi aveam diurnă doar un dolar și 10 cenți. Acum, mi-ar fi plăcut să fi avut o poză cu el, dar nu regret. Acum, singurul meu regret este că Pelé nu mai e! A fost mare, imens, cel mai mare!".
Lajos Sătmăreanu: „Am ratat revista cu mine pe copertă driblându-l pe Pelé”
Despre meciul direct, Sătmăreanu rememorează că „Pelé era incredibil! Tehnic, fizic, avea execuții, dribling, fente, șut, detentă, era de neoprit. Îl văzusem prima dată pe viu cu Anglia. La un moment dat era cu piciorul pe tușă, a primit mingea și nu știu cum, s-a întors cu om în spate, fără să iasă mingea, a centrat și a ieșit gol.
Avea o ușurință fantastică în tot ce făcea, parcă plutea. N-o să uit că la meciul nostru direct, la golul trei al lor, am intuit că mingea va ajunge la el. Ar fi trebuit să strâng un pic, să mai fi făcut un pas, doi, dar nu am apucat”.
Fostul stelist a continuat: „Nu știu cât de rău era, deși foștii mei colegi povestesc că scuipa sau mai înjura. Eu n-am avut prea multe dueluri cu el. Dar îmi amintesc că la o fază l-am driblat, de fapt am evitat un atac prin alunecare, când a încercat să mă blocheze. Iar peste câteva zile, am văzut o revistă în vitrine, unde, pe copertă, era acea poză, cu Pelé la picioarele mele. Băieții mi-au arătat-o.
Nu știu de ce n-am cumpărat-o de la Guadalajara. Am zis că o iau când facem escală la Ciudad de Mexico. Dar, culmea, acolo n-am mai găsit-o! Ar fi fost o mare bucurie să o am, să am amintire specială, cu care să mă mândresc acum. Dar nu știu cum, parcă atunci mi-a fost și jenă să o cumpăr, la Guadalajara, să nu zică băieții că mă dau mare. Cine eram eu pe lângă Pelé?!”.
Acum, mulți zic că Pelé a fost mare. Dar vă spun eu, unul care a jucat împotriva lui, dar și a altor jucători uriași, precum Eusebio, Cruyff, Beckenbauer și alții: chiar a fost cel mai mare! Maradona avea multe, Messi și Ronaldo au multe, dar Pelé le avea pe toate!
-Lajos Sătmăreanu, fost internațional
Citește și:
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
