Articol de Oana Duşmănescu - Publicat sambata, 09 iunie 2012 00:00 / Actualizat vineri, 08 iunie 2012 21:46
Maghiarul Norman Varga vrea să alerge aceste curse, în drumul său de acasă pînă la Londra, la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice.
Norman Varga este actual triatlonist şi fost luptător în cuşcă. Are 25 de ani. Cînd avea 16 ani, a avut un accident oribil. Cineva l-a împins sub un tramvai, iar braţul său stîng a rămas printre fiare. Din fericire, medicii i-au putut reataşa mîna şi recuperarea s-a realizat nesperat de bine.
Acum, misiunea lui Norman este de a alerga 50 de maratoane în 50 de zile şi de a ajunge la Londra chiar pe 27 iulie, pentru a lua parte la ceremonia de deschidere a Olimpiadei britanice. El va fugi în total 2.000 de kilometri de la Budapesta la Londra, iar scopul său este de atrage atenţia asupra necesităţii acordării de sprijin de toate felurile pentru cei tineri. Nu contează că aceştia vor să facă sport, muzică, să înveţe. Norman Varga are o fundaţie în Budapesta sa natală cu ajutorul căreia ar vrea să ajute cît mai mulţi oameni tineri să-şi aleagă drumul care li se potriveşte.
Varga şi-a început călătoria sîmbătă, 2 iunie. Va trece prin Slovacia, Austria, Germania, Franţa, Luxemburg, Belgia şi Olanda, iar punctul terminus al maratonului său nesfîrşit este Londra.
Ce îi trebuie lui Norman Varga pentru a duce la bun sfîrşit această provocare, de a alerga 50 de maratoane în 50 de zile aproape consecutive? Antrenamente dure şi o formă fizică aşa cum puţini sportivi, profesionişti sau amatori, au. Este greu să alergi un singur maraton într-o singură zi, 50 de lungimi de cîte 42 de kilometri într-o lună şi jumătate reprezintă o sfidare la adresa sănătăţii.
Tocmai pentru că activitatea pe care şi-a propus-o alergătorul din ţara vecină are un grad ridicat de risc, mai mulţi oameni îl vor veghea pe toată distanţa. Medic, nutriţionist, psiholog, fizioterapeut, cameraman, fotograf, asistent personal. Desigur, sînt şi voci care spun că Norman Varga nu are cum să încheie acest maraton interminabil, pentru că trupul sau psihicul i se vor opune la un moment dat.
"Alerg pentru a promova rezistenţa şi puterea voinţei. Îmi doresc să fiu un model pentru ceilalţi prin lucrurile pe care le realizez în viaţă", a declarat Norman Varga.
Voinţa şi costumul bionic
Un alt caz care a impresionat a fost cel al lui Claire Lomas, o femeie paralizată care, cu ajutorul unui costum bionic, a terminat pe 8 mai Maratonul Londrei, început pe 22 aprilie. Lomas are o paralizie în partea inferioară a membrelor şi i-a luat 16 zile să încheie cursa. Costumul le permite celor afectaţi să stea în picioare şi să meargă. Costă aproximativ 50.000 de euro.
2.000 de kilometri are de alergat Varga în total, de la Budapesta la Londra
42,195 de kilometri este distanţa exactă a unei curse de maraton
Ce se întîmplă cu corpul uman în timpul unei curse de maraton- 0-30 mins (4 kilometri): Temperatura creşte de la 37 la 40 de grade Celsius. Numărul bătăilor inimii pe minut creşte şi el, de la o medie de 75 la 140.
- 30 min-1 oră (8-0 kilometri): Zona de confort. Acum alergarea este cea mai uşoară. Bătăile inimii se stabilizează la 135 pe minut. Trupul se bazează pe energia generată de carbohidraţi, sub forma glicogenului procesat de ficat. Acum alergătorii încep să se simtă însetaţi şi trebuie să bea apă.
- 1-2 ore (18-20 de kilometri): Începe arderea grăsimii.
- 2-3 ore (30 de kilometri): Începe acumularea de acid lactic. Aici cei mai mulţi alergători încep să nu mai reziste. Simt durere la nivelul picioarelor şi crampe la stomac. Oxigenarea nu se mai face în cele mai bune condiţii.
- 3-4 ore (40 de kilometri): Efortul final.
){kind=small}
