Articol de Marian Ursescu, Luminiţa Paul - Publicat luni, 28 noiembrie 2016 00:00
Ovaționată de 2.500 de spectatori, Mika a rezistat cu greu să nu verse și niște lacrimi, după meciul cu Ungaria, 24-29.
A jucat un minut, a marcat și apoi a luat loc pe banca de rezerve lângă coechipierele sale. Nu a fost obișnuită niciodată să fie rezervă, a fost mereu în linia întâi, dar aseară a înțeles cum stau lucrurile. "Echipa se pregătește pentru Europene, antrenorii au de rezolvat multe lucruri, iar eu nu mai fac parte din planurile lor", a spus Aurelia. A avut emoții puternice, dar nu a plâns. "Mi-am propus de la început să nu plâng și am rezistat. De obicei, când îmi propun ceva reușesc. Așa a fost și acum", a subliniat Mika.
2.500 de oameni i-au scandat numele, au fost fani care au plâns și i-au mulțumit pentru ceea ce a făcut pentru handbalul românesc. "Am trăit cei mai frumoși 17 ani din carieră la echipa națională. Au fost 17 ani cu bune și cu rele, cu bucurii și cu dezamăgiri. Dar acum, îmi aduc aminte doar de bucurii, de clipele când am reușit să-i facem pe oameni să zâmbească sau să plângă de fericire", a declarat Brădeanu, care a stabilit niște recorduri greu de egalat în handbalul românesc: 17 turnee finale ca jucătoare, între care 3 ediții de Jocuri Olimpice, trei medalii la turneele finale, două la Mondiale (un argint și un bronz) și una la Europene (un bronz).
"Jos pălăria pentru jucătoarea și omul Aurelia Brădeanu! Ne înclinăm în fața ei și îi mulțumim pentru tot ceea ce a făcut pentru handbal. Cred că e cea mai mare jucătoare a României în ultimii 20 de ani și trebuie să o tratăm ca atare", a declarat și Alexandru Dedu, președintele FRH.
Mika rămâne să joace în continuare la echipa sa de club, CSM București, și spune că va rămâne în fenomen. "Handbalul e viața mea. Nu am întors niciodată spatele handbalului, nu l-am înșelat niciodată și nu o să o fac nici de acum încolo. Când va fi nevoie de mine, va trebui doar să fiu chemată", a încheiat Brădeanu.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
