Articol de Marian Ursescu - Publicat marti, 19 mai 2009 00:00
Coechipierele, dar şi adversarele, regretă retragerea Luminiţei Huţupan Dinu, căpitanul "naţionalei" României
Cristina Vărzaru, Aurelia Brădeanu, Carmen Amariei şi Ionela Gîlcă Stanca, coechipiere cu Luminiţa la echipa naţională, dar adversare la formaţiile de club, vorbesc despre portarul şi omul Luminiţa Huţupan Dinu. Toate îi respectă decizia, îi urează să aibă cît mai curînd un copil, dar spun că au pierdut o colegă nepereche şi, poate, cel mai bun portar pe care l-a avut handbalul feminin românesc.
Aurelia Brădeanu, interul stînga de la Gyor, e cea mai bună prietenă a Luminiţei. Pentru ea, Lumi e "Ciucurica". "O aştept cît mai curînd în clubul mămicilor. Am pierdut însă un mare portar. Tot timpul striga la noi, ne încuraja, dirija extraordinar apărarea. Nu am întîlnit niciodată o handbalistă cu o ambiţie mai mare", o caracterizează Mika.
Proaspătă cîştigătoare a Ligii Campionilor cu Viborg, Cristina Vărzaru atacă recordul Luminiţei, acela de a cîştiga de trei ori cel mai important trofeu european. "Sînt doi portari care mi-au făcut viaţa amară: Valerie Nicolas şi Luminiţa Huţupan Dinu. Amîndouă s-au retras, acum pot să mai joc mult şi bine handbal", glumeşte Cristina. Vorbeşte apoi pe un ton serios. "Lumi e o sufletisă. Întotdeauna a pus pe primul plan interesul echipei. Nu vreau să-i desconsider pe ceilalţi portari, dar eu cred că României nu va mai avea niciodată un goalkeeper de valoarea ei".
Carmen Amariei a avut-o şi ea ca adversară pe Huţu, cu Slagelse şi Rulmentul Braşov. "Tot ce-ţi puteai dori era să nu o întîlneşti în faţa ta. Avea un plasament extraordinar. Era un război psihologic între ea şi noi, cele care trebuia să înscriem", spune Carmen. "La naţionala României ne dădea multă încredere, ştiind-o în poartă. Pe deasupra, are un suflet mare".
Ionela Stanca Gîlcă e concisă. "Pentru mine Lumi a fost şi va fi cel mai bun portar din lume. Ea îmi dădea pe tavă toate pasele de pe contraatac. Ca adversară, parcă te hipnotiza. Nu mai ştiai unde să arunci. Era şi mare în poartă, te speriai de ea", a încheiat Ionela.
Colegele de cameră
Cristina Vărzaru şi Aurelia Brădeanu au fost colege de cameră la "naţionala" României cu Luminiţa Huţupan Dinu. "Trebuia să mă rog de ea ca să doarmă. Se frămînta, îşi făcea tactica de joc, tot timpul se uita la casete, la dvd-uri şi urmărea unde aruncă adversarele. Era profesionistă pînă în măduva oaselor", spune Cristina. Luminiţa e tipul de om care vorbeşte aproape tot timpul. "Aşa e, îi turuia tot timpul gura, dar m-am înţeles bine cu ea. O lăsam să vorbească", spune rîzînd Brădeanu (foto, stînga, alături de Huţupan). "Lumi e Lumi. Mă stresa cît putea vorbi, dar e o fată fantastică", a încheiat Vărzaru.
Regina contraatacurilor
Dan Valentin a fost antrenorul Luminiţei la Relonul Săvineşti între 1988 şi 1997. "Luminiţa Huţupan e cel mai bun portar de contraatac din lume. Nu numai că apăra senzaţional, dar apoi nouăzeci la sută din mingile pierdute de adversare se soldau cu gol în urma contraatacurilor", spune tehnicianul. "Avea un simţ de anticipaţie extraordinar. Aştepta adversarul şi apoi imediat întindea braţele sau picioarele. Experienţa ei, acumulată în timp, a însemnat enorm pentru evoluţiile din poartă", a adăugat Dan Valentin.
"Valoarea ei şi-a spus cuvîntul prin longevitatea în poarta naţionalei. Era o handbalistă care făcea şi o atmosferă extraordinară în echipă. Eu cred că va ajunge un mare antrenor de portari şi că va împărtăşi din experienţa ei şi altor fete"
Bogdan Macovei, fost antrenor al "naţionalei" României
117 mingi din 275 trimise de adversare a apărat Luminiţa Huţupan Dinu la Mondialul din Rusia, în 2005, acolo unde România a venit pe doi, iar goalkeeperul a fost ales în echipa lumii
46 la sută a fost procentajul de reuşită al Luminiţei la Campionatul Mondial din Norvegia 1999
94 de partide a jucat în Liga Campionilor Luminiţa Huţupan Dinu, cîştigînd de trei ori trofeul
Coechipierele, dar şi adversarele, regretă retragerea Luminiţei Huţupan Dinu, căpitanul "naţionalei" României
Cristina Vărzaru, Aurelia Brădeanu, Carmen Amariei şi Ionela Gîlcă Stanca, coechipiere cu Luminiţa la echipa naţională, dar adversare la formaţiile de club, vorbesc despre portarul şi omul Luminiţa Huţupan Dinu. Toate îi respectă decizia, îi urează să aibă cît mai curînd un copil, dar spun că au pierdut o colegă nepereche şi, poate, cel mai bun portar pe care l-a avut handbalul feminin românesc.
Aurelia Brădeanu, interul stînga de la Gyor, e cea mai bună prietenă a Luminiţei. Pentru ea, Lumi e "Ciucurica". "O aştept cît mai curînd în clubul mămicilor. Am pierdut însă un mare portar. Tot timpul striga la noi, ne încuraja, dirija extraordinar apărarea. Nu am întîlnit niciodată o handbalistă cu o ambiţie mai mare", o caracterizează Mika.
Proaspătă cîştigătoare a Ligii Campionilor cu Viborg, Cristina Vărzaru atacă recordul Luminiţei, acela de a cîştiga de trei ori cel mai important trofeu european. "Sînt doi portari care mi-au făcut viaţa amară: Valerie Nicolas şi Luminiţa Huţupan Dinu. Amîndouă s-au retras, acum pot să mai joc mult şi bine handbal", glumeşte Cristina. Vorbeşte apoi pe un ton serios. "Lumi e o sufletisă. Întotdeauna a pus pe primul plan interesul echipei. Nu vreau să-i desconsider pe ceilalţi portari, dar eu cred că României nu va mai avea niciodată un goalkeeper de valoarea ei".
Carmen Amariei a avut-o şi ea ca adversară pe Huţu, cu Slagelse şi Rulmentul Braşov. "Tot ce-ţi puteai dori era să nu o întîlneşti în faţa ta. Avea un plasament extraordinar. Era un război psihologic între ea şi noi, cele care trebuia să înscriem", spune Carmen. "La naţionala României ne dădea multă încredere, ştiind-o în poartă. Pe deasupra, are un suflet mare".
Ionela Stanca Gîlcă e concisă. "Pentru mine Lumi a fost şi va fi cel mai bun portar din lume. Ea îmi dădea pe tavă toate pasele de pe contraatac. Ca adversară, parcă te hipnotiza. Nu mai ştiai unde să arunci. Era şi mare în poartă, te speriai de ea", a încheiat Ionela.
Colegele de cameră
Cristina Vărzaru şi Aurelia Brădeanu au fost colege de cameră la "naţionala" României cu Luminiţa Huţupan Dinu. "Trebuia să mă rog de ea ca să doarmă. Se frămînta, îşi făcea tactica de joc, tot timpul se uita la casete, la dvd-uri şi urmărea unde aruncă adversarele. Era profesionistă pînă în măduva oaselor", spune Cristina. Luminiţa e tipul de om care vorbeşte aproape tot timpul. "Aşa e, îi turuia tot timpul gura, dar m-am înţeles bine cu ea. O lăsam să vorbească", spune rîzînd Brădeanu (foto, stînga, alături de Huţupan). "Lumi e Lumi. Mă stresa cît putea vorbi, dar e o fată fantastică", a încheiat Vărzaru.
Regina contraatacurilor
Dan Valentin a fost antrenorul Luminiţei la Relonul Săvineşti între 1988 şi 1997. "Luminiţa Huţupan e cel mai bun portar de contraatac din lume. Nu numai că apăra senzaţional, dar apoi nouăzeci la sută din mingile pierdute de adversare se soldau cu gol în urma contraatacurilor", spune tehnicianul. "Avea un simţ de anticipaţie extraordinar. Aştepta adversarul şi apoi imediat întindea braţele sau picioarele. Experienţa ei, acumulată în timp, a însemnat enorm pentru evoluţiile din poartă", a adăugat Dan Valentin.
"Valoarea ei şi-a spus cuvîntul prin longevitatea în poarta naţionalei. Era o handbalistă care făcea şi o atmosferă extraordinară în echipă. Eu cred că va ajunge un mare antrenor de portari şi că va împărtăşi din experienţa ei şi altor fete"
Bogdan Macovei, fost antrenor al "naţionalei" României
117 mingi din 275 trimise de adversare a apărat Luminiţa Huţupan Dinu la Mondialul din Rusia, în 2005, acolo unde România a venit pe doi, iar goalkeeperul a fost ales în echipa lumii
46 la sută a fost procentajul de reuşită al Luminiţei la Campionatul Mondial din Norvegia 1999
94 de partide a jucat în Liga Campionilor Luminiţa Huţupan Dinu, cîştigînd de trei ori trofeul
