Articol de Luminiţa Paul - Publicat vineri, 07 septembrie 2012 00:00 / Actualizat joi, 06 septembrie 2012 21:28
Roddick şi-a încheiat cariera miercuri noapte, în "optimile" de la US Open, învins de Juan Martín Del Potro Tenis. Americanul abia şi-a potolit lacrimile cînd a rostit discursul de adio în faţa a peste 20.000 de spectatori.
Niciodată n-a spus Andy Roddick de atîtea ori "nu ştiu" în atît de puţine zile. A trecut o săptămînă de cînd a anunţat că US Open 2012 va fi ultimul turneu din carieră şi de atunci lumea l-a tot asaltat cu întrebări legate de retragere. I-a răscolit amintirile, emoţiile, sentimentele. Iar americanul, cunoscut pentru replica lui ascuţită şi siguranţa discursului, indiferent că era umoristic sau nu, s-a trezit într-o zonă necunoscută. I don't know, I don't know, a repetat încontinuu. De fapt, mai ştie cîte ceva, dar îi e greu să developeze filmul unei întregi cariere în numai cîteva zile.
Aplauze redirecţionate
De cînd şi-a anunţat retragerea, a ştiut că fiecare meci poate fi ultimul. Totuşi, a mai trecut două tururi, ajungînd în "optimi". Miercuri noapte însă, a venit finalul. În faţa lui Juan Martín Del Potro, campionul US Open din 2009. Roddick n-a jucat rău, dar argentinianul a fost superior. Andy a făcut ce a putut. La 3-5 în setul al patrulea a salvat o minge de meci.
În game-ul următor, alte trei s-au năpustit asupra lui şi cariera i s-a încheiat cu un out. 7-6 (1), 6-7 (4), 3-6, 4-6. Nu contează. Delpo l-a îmbrăţişat afectuos, i-a spus cuvinte frumoase, iar Andy, tipul anti-efuziune, a răspuns la gestul adversarului. Cu propriile lacrimi gata să curgă. Delpo nu a vrut aplauzele cuvenite învingătorului, le-a dirijat spre Roddick.
Camuflînd plînsul în prosop, el a acceptat să spună cîteva vorbe de adio. Un speech echilibrat, simplu, pulsînd de recunoştinţa pentru cei care continuau să-l ovaţioneze, pentru cei care i-au fost alături ani de zile, acceptîndu-i şi zilele bune, şi pe cele rele.
Amintiri de toată viaţa
"A fost dur. Cînd el a luat avantaj, a apărut un set diferit de circumstanţe faţă de celelalte meciuri. Şi am început să mă gîndesc cît de real e totul. M-am gîndit la meciuri pe care le jucam la 12 ani sau la mama care mă ducea la antrenamente peste tot. La un milion de lucruri. Şi încă trebuia să mai joc un punct în faţa unuia dintre cei mai buni din lume. La sfîrşit, a fost un amestec de senzaţii", a povestit Andy.
Au urmat ieşirea din arenă, conferinţa de presă, întîlnirea cu familia. Cu părinţii, cu Brooklyn, care a plîns neconsolată. Pînă la 30 de ani, americanul a cîştigat mult în tenis: un turneu de Mare Şlem, 32 în total, Cupa Davis, a fost lider mondial, a disputat alte finale majore, a învins adversari importanţi. O altă viaţă începe acum. Va mai fi tenis în ea? Ceva sugerează că da.
Federer oprit
Liderul mondial n-a trecut de "sferturi" pentru prima dată din 2003 încoace, el fiind învins de Tomas Berdych.
Într-o perioadă atît de bună a carierei, Roger Federer era cotat cu şanse mari să înainteze cît mai adînc pe tabloul de la US Open. Chiar să cîştige turneul. E ceea ce se aşteaptă de obicei de la numărul unu mondial. Elveţianul a fost învins însă în "sferturi" de cehul Berdych, 7-6 (1), 6-4, 3-6, 6-3. Prima dată cînd pierde un meci în nocturnă pe arena "Arthur Ashe". Prima dată în ultimele zece ediţii cînd nu ajunge măcar în semifinale.
"Sînt dezamăgit. Mă aşteptam să fi jucat mai bine, mai ales că în sesiunea de seară aveam un bilanţ atît de bun", a spus el. "M-am simţit bine. Am avut o vară uimitoare. Am crezut că voi juca un meci solid, dar n-a fost aşa".
De partea cealaltă, Berdych adună a cincea victorie în faţa lui Federer din 16 meciuri. "Sînt fericit că am putut gestiona presiunea şi că am făcut ceva extra în setul al patrulea", a mărturisit cehul. El îl va întîlni în semifinalele de la New York, unde se califică în premieră, pe Andy Murray, favoritul 3.
