Articol de Luminiţa Paul - Publicat luni, 23 martie 2015 00:00 / Actualizat luni, 23 martie 2015 00:17
Au fost 2 ore şi 37 de minute într-o finală uriaşă contra Jelenei Jankovici, pe care românca a cîştigat-o cu 2-6, 7-5, 6-4. Efort împins pînă la limite şi un final controlat, care i-a permis să închidă la prima minge de meci
Momentul 1. Ordinea nu contează.
Să izolăm o secvenţă de la mijlocul setului al doilea, atunci cînd break-urile se succedau ca un roi de fluturi ameţiţi şi totul părea şi posibil, şi imposibil. Simona se apleacă şi se propteşte în coapsa dreaptă, răsuflînd din greu. Crampe? Ceva mai grav? Deplasarea e împiedicată un pic, parcă nu poate împinge în picior şi asta o scoate din minţi. Scorul e 6-2 în primul set pentru Jankovici şi 4-4 în al doilea, dar după ce s-au înregistrat 4 break-uri. Darren Cahill, antrenorul din echipa Adidas cu care românca a lucrat pe durata turneului, îi dezvăluie lui Pam Shriver, fosta campioană americană, că e, într-adevăr, o problemă, apărută recent. Chiar zilele acestea.
Momentul 2. Ordinea tot nu contează.
Sîntem în setul al treilea şi Halep îl cheamă pe Victor Ioniţă, antrenorul ei. Indicaţiile sînt lapidare şi apăsate. "Nu te mai băga aşa mult în minge. Şi picioarele! Împinge în picioare! Şi crede! Nu uita, să crezi!". E iar miezul unei mici avalanşe de break-uri. Din nou, totul e aproape, totul e departe. Cît să îndure şi picioarele? Dar braţele? Fiecare punct e o epopee, ambele finaliste aleargă imens, mătură terenul pe toată suprafaţa lui, de la stînga la dreapta şi invers, din spate spre fileu şi înapoi.
Momentul 3.
Jankovici serveşte pentru meci la 5-4 în actul secund. Cumva însă, nervii i se înmoaie, iar Simona se căleşte din propria durere, din emoţiile pe care le-a înfrînat cu greu, şi reuşeşte trei game-uri la rînd. Setul îi revine cu 7-5. Tradiţia se respectă: fiecare meci dintre cele două – fuseseră patru pînă ieri – s-a decis după trei seturi. Pentru că amîndouă aleargă mult, pentru că amîndouă au stilul agresiv din spatele terenului, vor ritm, lucrează punctele cu schimbări de direcţie şi caută lovitura plasată cu care să închidă. Ceva mai devreme, în pauza dintre game-uri, românca nu făcuse altceva decît să-şi maseze fruntea şi să-şi blocheze lacrimile care stăteau gata să năvălească.
Momentul 4.
Simona serveşte pentru meci. E setul decisiv, 5-3 pentru ea, dar brusc se tensionează din nou. Nu obţine nici o minge de victorie, mai mult, îşi pierde game-ul.
Se adunaseră 16 break-uri în finală, două serii, una de 5, alta de 4. În acea clipă, erau două consecutive. Şi a venit şi al treilea. Jankovici, fără strop de încredere în serviciul ei, a căzut repede la 0-40, iar românca s-a hrănit hulpav din gîndul că poate face break din nou. A încheiat meciul uriaşul, istovitorul, minunatul meci, cu o minge plesnită din apropierea fileului. Adversara rămăsese încremenită, aproape că s-au privit în ochi la ultima lovitură, iar albastrul din irişii Simonei a sclipit hotărît.
Istoria unei izbînzi
Cum s-a scurs, de fapt, finala? Sîrboaica a jucat foarte bine în prima parte. Solid, controlat, fără erori. Impecabilă la smash, găsind mereu finalizarea potrivită. Halep, în schimb, dorind să facă multe, s-a pierdut în greşeli. S-a repezit să repare ce stricase în secunda precedentă, nedîndu-şi timp să se aşeze. Aşa s-a ajuns la 6-2 pentru Jankovici şi o rachetă aruncată de româncă. Furioasă. Un gest rarisim pentru ea.
Apoi însă, lucrurile au început să se lege. Chiar şi în dansul nebun al break-urilor, a dispărut decalajul. A apărut un soi de echilibru al disperării pozitive de a învinge. De aici, şi meciul a crescut. Simona a apăsat pe final, cînd JJ n-a putut să închidă meciul, luînd un avans moral important. Chiar şi împingerea ultimului act în setul al treilea a fost un semn că nu va renunţa, că e acolo.
În decisiv, a venit iar din urmă, dar totul avea un aer de déjà vu. Jankovici nu-şi mai putea ţine serviciul. E ceea ce îi spunea antrenorului ei, Chip Brooks, într-o pauză: "Nu-mi pasă de loviturile ei, vreau doar să-mi ţin serviciul". N-a putut şi, la capătul a două ore şi 37 de minute istovitoare, Simona Halep a cucerit cel mai important titlu din cariera ei. Primul din categoria Premier Mandatory. Legitimaţia definitivă de Top 3. De jucătoare importantă a acestei epoci care caută mereu noi eroine. Tocmai a găsit – sau regăsit – una.
900.400 de dolari e premiul pe care l-a primit Simona Halep pentru victoria de la Indian Wells
Topul premiilor Simonei
1. Roland Garros 2014 1.087.417
2. Singapore 2014 971.000
3. Indian Wells 2015 900.400
4. Wimbledon 2014 685.781
5. Madrid 2014 459.975
6. Dubai 2015 456.000
7. Doha 2014 441.000
Halep în turneele Premier Mandatory
Indian Wells campioană 2015
Miami turul 3 2012, 2013
Madrid finală 2014
Beijing sferturi 2014
11 titluri a cucerit pînă acum Halep, dintre care 3 anul acesta, Shenzen, Dubai şi Indian Wells
Dialog indirect la festivitatea de premiere
Jelena Jankovici: Simona, ai fost incredibilă! Am alergat amîndouă ca doi cîini timp de aproape 3 ore în meciul acesta, dar la final n-am mai ţinut pasul. E normal, tu eşti mai tînără!
Simona Halep: Am alergat eu mult, dar şi tu ai făcut-o! A fost o finală uimitoare şi le mulţumesc tuturor pentru sprijin. Publicului, organizatorilor, celor care mi-au pansat gleznele, românilor de aici şi de acasă, care au urmărit la televizor!
