TOTU-I TACTICA Laboratorul lui Hagi » Ce a testat selecționerul în meciul cu Georgia și un prim experiment eșuat

Duelul a fost mai degrabă un laborator, cu jucători în roluri diferite, schimbări de structură și teste de adaptare, la capătul căruia România și-a dorit să arate mai curajoasă pozițional, mai agresivă după pierderea mingii și capabilă, cel puțin în teorie, să mute jocul cât mai aproape de poarta adversă.

Giorgi Kvilitaia a deschis scorul pentru georgieni, în minutul 46, după ce portarul Marian Aioani a eșuat în a reține un balon aerian. Câteva minute mai târziu, Louis Munteanu (55') a restabilit egalitatea cu o lovitură de cap excelentă.

• „Totu-i tactica” este un proiect GSP care își propune să analizeze modul în care antrenorii aleg să abordeze tactic partidele-cheie. Pentru a determina cele mai importante date, ne folosim de platforma Wyscout, care oferă parametri și informații relevante colectate de 250 de experți din toată lumea;

România elastică, primul experiment al lui Hagi

În drumul său spre 4-3-3, sistem pe care Hagi vrea să-l implementeze pe termen lung, România a început amicalul din Georgia în 4-2-3-1, așezare păstrată între minutele 1 și 31, cu Aioani în poartă, Coubiș, Drăgușin, Ghiță și Borza în apărare, Răzvan Marin și Screciu în fața defensivei, Moruțan, Ianis Hagi și Mihăilă în linia de trei din spatele lui Florinel Coman, una dintre surprizele primului „11”, folosit într-o poziție de atacant central.

Au fost două alegeri care au atras atenția încă de la început, Coubiș fundaș dreapta, deși profilul său este mai apropiat de zona centrală a defensivei, și Coman număr 9, un rol diferit pentru un jucător obișnuit să primească mingea în lateral și să atace spațiile din exterior.

Așezarea României, în 4-2-3-1. Fotografie generată în platforma Wyscout

După prima jumătate de oră, însă, prima reprezentativă s-a transformat fără schimbări în 5-4-1. Coubiș a intrat lângă Drăgușin și Ghiță pentru a forma o linie de trei fundași centrali, Moruțan a coborât în banda dreaptă, Borza a rămas pe partea stângă, iar echipa a încercat să răspundă sistemului Georgiei, construit pe un 5-3-2 care a oferit multă lățime.

A fost o mutare care a amintit de ultimul meci cu Turcia, când Mircea Lucescu a încercat să dubleze fundașii laterali cu extremele pentru a proteja benzile. Problemele au fost asemănătoare, echipa națională nu a reușit mereu să își păstreze distanțele, iar adversarii au găsit de mai multe ori pase verticale care au rupt prima linie și au lăsat apărătorii din ax expuși.

România a jucat în 5-4-1, în intervalele 31'-49' și 46'-53'. Fotografie generată în platforma Wyscout

A fost, de fapt, riscul unei echipe aflate între două idei. România a avut multe inflexiuni tactice, multe artificii, dar și momente în care sincronizarea nu a fost suficientă, iar când primul pressing a fost depășit, Georgia a găsit zonele libere dintre compartimente.

613pase a înregistrat Georgia, România doar 398

Construcție cu fundașii centrali

Una dintre primele schimbări pe care staff-ul tehnic pare că încearcă să le implementeze este responsabilizarea fundașilor centrali în construcție. România nu a avut posesia, ba chiar cifrele arată un dezechilibru clar, cu Georgia la 61% și România la 39%.

Tricolorii au căutat prima progresie prin fundașii centrali. Drăgușin a fost cel mai implicat jucător român, cu 84 de acțiuni și 68 de pase încercate, în timp ce Ghiță a avut 17 pase înainte, dintre care 14 precise, semn că selecționerul a vrut ca prima linie să nu fie doar una de siguranță, ci una care declanșează atacul.

Este o idee apropiată de ceea ce Hagi a construit mereu, fundașul central nu este doar omul care apără, ci primul jucător care creează avantajul.

România a încercat să iasă cu mingea jos, să atragă adversarul și să găsească apoi culoarele libere, însă execuția a fost încă departe de o variantă finală. Mijlocașii nu au reușit întotdeauna să ofere soluții între linii, iar în anumite momente stoperii au fost obligați fie să joace lateral, fie să caute direct atacanții.

Aici intervine una dintre marile provocări ale lui Hagi: cum transformă o echipă obișnuită în ultimii ani să sufere organizat într-o echipă care își asumă riscuri cu mingea.

23de recuperări în jumătatea adversă a avut România, cu 7 mai mult decât au bifat gruzinii

România, în pressing agresiv. Coubiș a urcat foarte mult din flancul drept. Fotografie generată în platforma Wyscout

Moruțan, o încercare eșuată. Coubiș și Coman, fără concluzii

Cele mai interesante trei experimente individuale au venit prin Moruțan, Coubiș și Coman, trei jucători care au primit roluri diferite față de cele naturale.

Coubiș a fost fundaș dreapta în sistemul inițial, dar transformarea României în 5-4-1 l-a dus în zona în care se simte mai confortabil, aceea de stoper, iar în multe momente a apărut chiar în stânga lui Drăgușin, pentru că a avut libertatea de a ajusta poziția în funcție de dezvoltarea atacului.

În cazul lui Moruțan, ajustarea a fost incompatibilă. Mijlocașul a fost obligat să acopere întreaga bandă dreaptă în anumite momente, să coboare ca al cincilea fundaș și să ofere echilibru defensiv, dar această sarcină i-a limitat foarte mult aportul ofensiv, mai ales în contextul în care după accidentarea gravă suferită nu a mai avut același dinamism, iar problemele de acoperire a spațiilor au fost vizibile și în sezonul recent încheiat.

• În 49 de minute nu a șutat, nu a avut nicio atingere în careu și a încercat un singur dribling, dar a câștigat 7 dintre cele 8 dueluri defensive. Noul rol l-a anulat ofensiv;

Nici Moruțan, nici Borza nu au reușit să susțină suficient atacul din benzi, iar acest aspect a influențat direct prestația oamenilor din față. Într-un sistem în care atacantul are nevoie de sprijin, de mingi aduse lateral și de jucători care atacă spațiile din jurul său, Florinel Coman a rămas de multe ori izolat.

De aceea, un verdict despre experimentul Coman atacant central ar fi prematur.

Hagi vrea să testeze această variantă pentru că un atacant mobil, capabil să iasă dintre fundași și să creeze superioritate, se potrivește cu principiile sale, însă contextul de la Tbilisi nu a oferit suficiente argumente nici pentru, nici împotriva ideii.

Coman a avut un meci dificil, a câștigat doar 5 dintre cele 18 dueluri în care a fost implicat și a pierdut 10 mingi, dar a jucat într-o echipă care nu a reușit să îl utilizeze suficient. În plus, extrema a întâmpinat dificultăți în a primi cu spatele la poarta adversă.

Intrarea lui Louis Munteanu după pauză a oferit un alt profil, mai apropiat de atacantul clasic, iar golul marcat în minutul 55 a arătat avantajul existenței unui reper permanent în careu.

Vladimir Screciu a fost pasatorul decisiv la golul înscris de Louis Munteanu. Fotografie generată în platforma Wyscout

Testul agresivității poziționale

Dincolo de schimbările de sistem și de experimentele individuale, selecționerul vrea ca naționala să „boxeze” mai aproape de colțul advers, să mute duelul cât mai departe de propria poartă și să nu mai fie o echipă care așteaptă permanent greșeala adversarului.

Cifrele arată această intenție. Deși Georgia a avut posesia, România a avut o linie medie mai avansată, 47,3 metri față de 45,1 metri, și a terminat repriza a doua cu o poziționare medie chiar mai sus, la peste 50 de metri.

Și pressingul confirmă direcția. România a avut un PPDA (indicator care arată numărul de pase pe care adversarul le poate lega înainte ca echipa aflată în apărare să intervină) de 11,7, mai agresiv decât Georgia, iar după pauză indicele a coborât la 9,8, semnul unei echipe care a încercat să limiteze timpul adversarului de decizie.

23de recuperări în jumătatea adversă au avut tricolorii în total, mai multe decât cele 16 ale Georgiei.

A doua repriză a adus și probleme. Georgienii au venit cu mai multe centrări peste defensiva României, au atacat mai ușor zonele laterale și au profitat de momentele în care organizarea defensivă a dispărut, lucru explicabil și prin faptul că Hagi a făcut zece schimbări.

A fost un meci pe călcâie, cu multe schimbări de direcție, cu momente în care România a vrut să fie sus, dar nu a avut încă automatismele pentru a controla ce se întâmplă după ce prima linie era depășită.

Ianis Hagi a fost unul dintre jucătorii folosiți pentru a lega aceste momente. A coborât mult, a cerut mingea între linii și a încercat să fie punctul prin care România schimba ritmul, rol apropiat de ceea ce selecționerul caută de la un mijlocaș ofensiv într-un sistem bazat pe posesie.

După primul test, Gheorghe Hagi are răspunsuri, fie ele și puține, dar și multe întrebări în continuare. Dacă în meciul de la Tbilisi selecționerul nu a căutat neapărat formula sau echipa de bază, ci a încercat să construiască principiile pe care vrea să le impună, din septembrie experimentele vor trebui să treacă în plan secund.

Atunci, România lui Hagi nu va mai fi evaluată după intenții, ci după cât de repede aceste idei se pot transforma într-o identitate clară de joc și, evident, în rezultate.

Puteam face mai multe, dar suntem de puține zile împreună, iar eu trebuie să îi înțeleg, ei trebuie să mă înțeleagă pe mine și va fi mai bine. Am ieșit la joc, am luptat, dar se poate și mai bine. Toți cei care vin la echipa națională trebuie să aibă personalitate, iar ei au arătat acest lucru. Tot ceea ce fac în viață fac pentru ei înșiși. Noi trebuie să îi sprijinim și să îi îndrumăm. În vestiar le-am transmis felicitări pentru efort. Suntem la final de sezon, e greu, iar ei au făcut multe lucruri bune. Despre acestea le-am vorbit, despre lucrurile bune, nu despre cele mai puțin reușite.
- Gheorghe Hagi, selecționerul României

Cifrele meciului Georgia - România

Cred că am avut multe aspecte pozitive. În general, sunt mulțumit de prestația echipei. Am văzut jucători care au arătat energie, concentrare și o abordare profesionistă. Este un meci amical, iar rezultatul de 1-1 nu este cel mai important lucru. Pentru noi contează mai mult modul în care au evoluat jucătorii și ce am putut observa pentru viitor. Am testat și jucători noi. Unii dintre ei au profitat de șansa primită și au demonstrat că pot ajuta echipa națională. Avem nevoie de timp și de îmbunătățiri, însă sunt mulțumit de ceea ce au arătat.
- Willy Sagnol, selecționerul Georgiei