GSP.RO  »  GSP SPECIAL  »  ESEU DESPRE DOPAJUL ÎN SPORTUL ROMÂNESC

Olimpiadele noastre date peste cap de scandalurile de dopaj

Andreea Răducan, purtată pe umeri de Octavian Bellu (stânga) și Mihaela Melinte (dreapta)
Andreea Răducan, purtată pe umeri de Octavian Bellu (stânga) și Mihaela Melinte (dreapta)

Articol de - Publicat marti, 20 aprilie 2021 12:27 / Actualizat marti, 20 aprilie 2021 20:30

Cristian Geambașu, unul dintre cei mai respectați jurnaliști din presa din România, cu peste 30 de ani de carieră, publică, astăzi, în Gazeta Sporturilor o cercetare consistentă pe un subiect extrem de sensibil: dopajul în sportul românesc.

Toate episoadele acestei cercetări pot fi citite AICI

În episodul de mai jos puteţi citi despre cazurile de dopaj ale sportivilor români la Olimpiade

Olimpiadele noastre date peste cap de scandalurile de dopaj

Sydney 2000. Mileniul al 3-lea începuse liniștit. De Apocalipsă nici vorbă, iar Australia era gata pentru o ediție de gală a Jocurilor Olimpice. Sydney 2000, România este încă o putere olimpică. Gimnastica, atletismul, canotajul, kaiacul și canoea, scrima, boxul, tirul, toate sunt pregătite să aducă medalii. Și le aduc. Celebra recoltă de medalii. Printre laureați, nume celebre. Semifondista Gabi Szabo, scrimerul Mihai Covaliu, naționala feminină de gimastică, înotătoarea Diana Mocanu, canotoarele Georgeta Damian și Doina Ignat.

59%dintre testele anti-doping prelucrate în laboratoarele WADA (Agenția Mondială Anti Doping) au fost pozitive în 2018. Testele au fost provin din 92 de discipline sportive și aparțin sportivilor din 117 țări

Nu mai puțin de 11 medalii de aur, 6 de argint și 9 de bronz. 26 în total. Un bilanț excepțional la vremea respectivă. Privit din perspectiva zilelor de acum, performanța de la Antipozi pare de domeniul științifico-fantasticului.

Cazul Andreea Răducan

Nu a fost doar o sărbătoare prezența noastră la Sydney. Ediția Jocurilor de acum 21 de ani a marcat unul dintre cele mai mari scandaluri de dopaj în care a fost implicată delegația României la o întrecere olimpică. De fapt, chiar cel mai mare. Emoțional vorbind, pe primul loc se plasează povestea retragerii medaliei de aur a Andreei Răducan, care câștigase concursul la individual compus.

Olimpiadele noastre date peste cap de scandalurile de dopaj
Andreea Răducan, purtată pe umeri de Octavian Bellu

Gimnasta noastră a ieșit însă pozitiv la controlul doping cu pseudoefedrină. Conform versiunii oficiale, la indicația doctorului lotului Andreea se tratase cu Nurofen împotriva unei răceli.

Eroare medicală?

Rămân antologice imaginile cu Andreea Răducan pe umerii lui Ion Țiriac, pe atunci președintele Comitetului Olimpic Român. Țiriac nu s-a limitat să fie bunicul protector, a înaintat și un protest la CIO. Fără rezultat însă. Și sigur că rămân întrebările. A fost doar o eroare medicală, una de prescripție a concentrației? Nu am aflat nici până astăzi, dar Andreea Răducan a fost și victima unui context nefericit.

38.593 de teste,dintre care 52 de cazuri pozitive de dopaj în fotbal pe parcursul anului 2018

Astăzi, concentrația de pseudoefedrină prelevată Andreei Răducan nu ar mai fi atras nicio suspendare, fiind sub limita acceptată de laboratoarele antidoping. Logic, sportiva a cerut restituirea medaliei. Nu a obținut decât niște vagi scuze din partea Comitetului Internațional Olimpic.

Pe halterofilii Traian Cihărean și Adrian Mateaș, depistați dopați cu nandrolon (un steroid anabolizant), nu a mai avut de ce să îi apere nimeni. Culpa era prea evidentă. Atât de evidentă că întreg lotul de haltere (condus atunci ca și acum de Nicu Vlad) a fost pe punctul să fie exclus din competiție, iar România a suportat plata unei amenzi de 50.000 de dolari.

Mihaela Melinte, scoasă pe poarta stadionului

Scandalul care a pus capac a venit însă din altă parte. Mihaela Melinte, la ora respectivă campioană mondială și deținătoare a recordului mondial la aruncarea ciocanului, a fost protagonista celui mai stânjenitor moment. Atleta era anunțată de însuși crainicul stadionului că trebuie să părăsească arena exact atunci când se pregătea să intre în concurs.

Olimpiadele noastre date peste cap de scandalurile de dopaj
Mihaela Melinte (foto: Mediafax)

Melinte a fost scoasă din competiție chiar de pe pista stadionului de oficialii concursului de atletism din același motiv ca halterofilii: fusese depistată pozitiv cu nandrolon la controlul doping. Ulterior, atleta a contestat rezultatul analizei, pe motiv că proba fusese viciată. Fără rezultat.

O salbă de 26 de medalii, dar și cel mai mare scandal de dopaj din istoria participării României la Jocurile Olimpice. Cu ce rămânem totuși, cu mândria sau cu rușinea? Sau e posibil și cu una, și cu cealaltă? z

Rio, nu mai venim! Suntem toți dopați!

Olimpiadele noastre date peste cap de scandalurile de dopaj
Ion Bîrlădeanu, fostul și actualul președinte al federației de kaiac-canoe (foto: Cristi Preda/GSP)

Unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri de dopaj în care au fost implicați sportivii români a fost acela al excluderii lotului de kaiac-canoe de la Jocurile Olimpice de la Rio 2016

2 cazuri de dopaj în curlingau fost confirmate din 390 de teste efectuate în același an de referință, 2018

Meldoniumul, medicamentul tocmai inclus pe lista substanțelor interzise la final de decembrie 2015, produsul a cărui folosire îi atrăsese suspendarea de doi ani Mariei Șarapova, intrase și într-o "schemă de tratament" a kaiaciștilor și canoiștilor care se pregăteau pentru Rio. Bomba a explodat când lotul se afla într-un stagiu de pregătire în Portugalia, iar pe ecranele televizoarelor se derula spovedania lacrimogenă a Șarapovei. Aproape concomitent, sosea o alertă specială de atenționare din partea Agenției Naționale Anti-Doping (ANAD). Dovada că la București cineva deja aflase ceva este și faptul că la întoarcerea în țară sportivii de la kaiac-canoe erau supuși testelor antidoping. Toți! Teste pe care le-au căzut cu succes. Toți!

Iată însă filmul cronologic al evenimentelor

  • 6-28 aprilie 2016 – sportivii din loturile de kaiac-canoe sunt testați antidoping de ANAD în trei ocazii, la Bascov și la Snagov;
  • 13 mai 2016 – primele cazuri de dopaj devin publice: Liviu Dumitrescu (hormon de creștere) și Ionuț Mitrea (meldonium) sunt confirmați de ANAD. Ambii sunt suspendați provizoriu;
  • 20 mai 2016 – FRKC trimite la regata de la Duisburg echipa de canoe Carp – Strat în locul celei destrămate, Dumitrescu – Mihalachi, deși avea deja indicii că și băieții din noua barcă sunt suspecți de dopaj. Carp și Strat obțin locul pentru Olimpiadă;
  • 27 mai 2016 – anunțul șocant: toți componenții lotului de kaiac-canoe au fost depistați pozitiv cu meldonium, transformând cazul în cel mai mare scandal de dopaj din istoria sportului românesc
  • 16 iulie 2016 – Federația Internațională de Kaiac-Canoe suspendă FRKC pe un an din toate competițiile din pricina unui "dopaj sistematic", obligând România să absenteze de la acest sport la Olimpiadă;
  • 13 decembrie 2016 – ANAD afișează primele sancțiuni definitive pentru lotul de kaiac: suspendări cumulate de 23 de ani pentru 7 dintre sportivi

Epilog

Versiuni care se bat cap în cap ale sportivilor și oficialilor. Acuzații între colegi, complicitatea antrenorului Ștefan Vasile, care își aprovizona băieții cu seringi fără să întrebe care era întrebuințarea. Rolul ambiguu al asistentei Elena Moreșan, pe care nu o interesa ce conțineau fiolele cu etichetele șterse. Nu în ultimul rând, duplicitatea președintelui federației de la acea vreme, Ion Bîrlădeanu, care promisese în cerc restrâns mușamalizarea cazului, pentru ca mai apoi să pozeze în luptător din prima linie împotriva dopingului.

Ionuț Mitrea, cel care a colaborat cel mai mult cu organele de anchetă, turnătorul și mincinosul în versiunea "dealerului" Traian Neagu, a scăpat cu cea mai mică pedeapsă. Doar un an. Așa lucrează și WADA (Agenția Mondială Antidoping), și ANAD. Cu oameni dispuși să colaboreze – să toarne, altfel spus – pentru a-și scăpa pielea. Este moral? Nu, dar așa funcționează în general justiția. În numele unei justiții mai mari sunt făcuți scăpați sau tratați cu clemență vinovații care rup codul tăcerii.

O poveste urâtă, soldată cu o rușine națională - excluderea de la JO Rio 2016 - pentru sportul care l-a dat lumii pe Ivan Patzaichin. O poveste despre dopajul instituționalizat. Să nu uităm cuvintele principale. Meldonium, kaiac-canoe, Rio 2016, excludere. 

Playtech: BOMBĂ! Câți bani primește Monica Gabor după divorțul de Mr. Pink. Surpriză colosală, nimeni nu se aștepta la asta


Comentarii (2)
iopanet
iopanet  •  20 Aprilie 2021, 18:27

Din ciclul "sa nu faci lectii cu copiii ca le distrugi viitorul"... "Sydney 2000. Mileniul al 3-lea începuse liniștit." Incepuse doar pentru cei care au facut scoala la FF, pentru restul a inceput cateva luni mai tarziu (1 ianuarie 2001).

adi_stelistul
adi_stelistul  •  20 Aprilie 2021, 17:00

Nu inteleg de ce lasati asa, in suspans, povestea cu Andreea Raducan, sugerand ca e posibil sa fi fost altceva decat s-a spus (adica dozaj gresit). Ca scuzele CIO au fost nu stiu cum. Oare nu stiti ca Andreea a concurat dupa NUMAI DOUA ZILE de la scandal in arena olimpica, in finalele pe aparate? Asta nu vi se pare un motiv EVIDENT in legatura cu faptul ca CIO a inteles exact ce s-a intampla in finala de la individual compus si ca a judecat intr-un anume fel vinovatia Andreei si "avantajul" pe care si l-a creat? Sau e mai spectaculos articolul asa? Si inca ceva: ma asteptam sa nu fiti tributar stupizeniei occidentale cu "anul 2000, inceputul mileniului trei". Daca, asa cum stiu eu, un mileniu are 1000 de ani, anul 2000 nu poate fi decat sfarsitul mileniului doi. Nu c-ar fi important, dar ma exaspereaza chestia asta si de la dumneavoastra nu ma asteptam.

Vezi toate comentariile (2)
Comentează