Articol de George Nistor - Publicat duminica, 04 ianuarie 2026 16:03 / Actualizat duminica, 04 ianuarie 2026 17:48
În urmă cu un an, Dan Șucu (62 de ani) a intrat, în mod total surprinzător, în acționariatul clubului Genoa, cu scopul nu doar de a salva sau a stabiliza un club istoric din Serie A, ci și de a construi o rețea. Un proiect de tip „multi-club ownership”, cu sinergii, schimburi de jucători și de know-how care să conducă, în timp, la plusvaloare, potrivit discursului său.
În ecuația aceasta, Rapid a primit statutul de potențial incubator într-o piață est-europeană în care resursele nu-și ating, în mare parte, potențialul. La start de 2026, când promisiunile pot fi măsurate, bilanțul ridică o întrebare incomodă, dar legitimă: cine a câștigat, de fapt, din această colaborare?
Gazeta Sporturilor face radiografia parteneriatului prezentat drept strategic și analizează dacă relația Rapid - Genoa, de până acum, a fost mai mult decât un concept.
Ce a promis colaborarea Genoa-Rapid
Mesajele publice din primele luni de când Dan Șucu a preluat Genoa au conturat un orizont ambițios. Rapid urma să fie mai mult decât un club „afiliat”, așadar un partener și o platformă pentru jucători tineri, inclusiv italieni, care să prindă minute, dar și o rampă pentru fotbaliști din Est capabili, în timp, să facă pasul spre primul eșalon italian.
Pe plan intern, se vorbea despre transfer de expertiză, despre standarde occidentale, despre o aliniere la un model modern de organizare, care există în fotbalul mare, unul dintre exemple fiind concernul City Football Group, în al cărui portofoliu se regăsesc, printre altele, entități precum Manchester City (Anglia), Girona (Spania), New York City FC (SUA), Palermo (Italia), Melbourne City (Australia), FC Bahia (Brazilia) sau Sichuan Jiuniu (China).
Celălalt standard, dar care mizează, dincolo de circuitul intern de dezvoltare, pe un brand unitar, este holding-ul Red Bull, beneficiare fiind Salzburg (Austria), RB Leipzig (Germania), New York Red Bulls (SUA) și Red Bull Bragantino (Brazilia).
În teorie, Rapid avea de câștigat pe toate planurile, fără să devină un club-satelit. Sportiv, prin jucători mai buni. Instituțional, prin competență. Economic, prin acces la o piață superioară. Și, mai ales, simbolic: apartenența la un proiect european.
Aș vrea să încep prin a spune că Genoa are o colaborare de succes cu unele cluburi est-europene, inclusiv cu Rapid București. Cu siguranță vom vedea tineri fotbaliști italieni care își încep cariera în aceste cluburi, jucând nu numai în campionatele naționale relevante, ci și în competiții europene. Totodată, unii dintre cei mai buni jucători din aceste țări vor avea ocazia să joace în tricoul clubului Genoa în unul dintre cele mai importante campionate ale lumii precum cel italian.
- Dan Șucu, finanțator
Axa de transferuri: cine a rezolvat problemele cui
În fapt, toată această colaborare s-a derulat concret doar la nivel de transferuri. După o dispută cu Marius Șumudică, antrenor al Rapidului în ianuarie 2025, portarul Benjamin Siegrist (33 de ani) a părăsit clubul pentru Genoa într-un moment sensibil al sezonului.
Pentru „Grifon”, aflat în lupta pentru evitarea retrogradării și în sezonul precedent, mutarea a fost una pragmatică și rezolva o nevoie punctuală, imediată și relativ ieftină. Pentru giuleșteni, însă, schimbarea goalkeeper-ului în plin sezon nu a reprezentat un pas înainte, ci o problemă suplimentară.
Corecția a venit sub forma împrumutului la schimb, din Liguria, al lui Franz Stolz (24 de ani), portar de lot, cu Patrick Vieira pe bancă, a patra opțiune a formației, în acel moment, după Leali, Gollini și Sommariva, fără potențial de dezvoltare în cadrul clubului. Austriacul nu s-a adaptat ușor în Giulești.
A greșit flagrant în primul său meci, derby-ul cu FCSB (3-3), după ce nu mai apărase într-o partidă oficială de aproape patru luni. Ulterior, a alternat prestațiile nesigure cu cele ale lui Marian Aioani, inclusiv sub comanda lui Costel Gâlcă, fără să lase vreun moment impresia că poate deveni o soluție optimă pentru buturile vișinii. În urmă cu câteva zile, a părăsit definitiv Rapidul.
Tabloul este completat de David Ankeye (23 de ani), atacant nigerian, cu potențial, dar fără statut, trimis să prindă minute în Giulești, salariul fiind împărțit între cluburi. Ezitant în fața porții, a devenit imediat o rezervă, bifând doar 9 partide, în care a acumulat 173 de minute, fără să înscrie.
În ediția 2025-2026, vârful a fost cedat temporar în Serie B, la Virtus Entella, până la finele stagiunii, și se află în căutarea primului său gol pentru biancocelesti.
În august, mijlocașul grec Christos Papadopoulos (20 de ani), și el în proprietatea celor de la Genoa, a fost în probe la Rapid timp de trei săptămâni. A cerut să nu continue în Giulești și a semnat cu Atalanta U23, formație care evoluează în Serie C.
Privite izolat, mutările au explicații. Împreună, ele descriu un model clar, Rapidul funcționează ca zonă de ajustare pentru Genoa. Un spațiu unde problemele pot fi mutate temporar, unde jucătorii pot fi rulați, dar fără să aducă beneficii.
În celălalt sens, nu există un exemplu de jucător crescut sau lansat la Rapid care să fi făcut pasul spre Genoa ca produs al acestei colaborări, deși, la un moment dat, Andrei Borza era vizat.
Know-how-ul, inexistent, deși invocat
Într-un parteneriat autentic, principiile circulă în ambele sensuri. Un alt pilon important al discursului inițial a fost schimbul de experiență.
După un an, acest capitol rămâne cel mai vag. Pe 4 ianuarie 2025, directorul sportiv al Rapidului, Daniel Sandu, înlocuit vara trecută cu Mauro Pederzoli, a efectuat o vizită oficială la Genoa, pentru „a consolida și a pune la punct detaliile colaborării strategice dintre cele două echipe”, se arăta într-un comunicat al bucureștenilor.
În schimb, însă, nu au existat oameni-cheie aduși din sistemul rossoblu pentru a schimba modul de lucru în Giulești.
În tot acest timp, Răzvan Raț, consilier sportiv al Consiliului de Administrație al genovezilor, prezentat drept punte între cele două cluburi, este mai vizibil în structura italienilor decât în transformarea Rapidului. Prin urmare, know-how-ul nu s-a materializat încă în schimbări palpabile.
Strategia pentru Rapid şi Genoa este consolidarea financiară a celor două cluburi şi crearea unei sinergii între ele. În viitor, am putea să înfiinţăm un holding care să fie listat la bursă. Rapid îşi propune ca, în următorul an, să ajungă la un buget de 20 de milioane de euro pentru a concura constant în primele trei locuri din Liga 1, dar şi să aibă o prezenţă în grupele cupelor europene, iar Genoa îşi propune să crească bugetul la 100 milioane de euro.
- Dan Șucu, pentru ZF.ro
Cifrele topesc discursul
Diferența de scară dintre cele două cluburi explică multe, dar nu justifică totul. Genoa operează într-o economie de peste 100 de milioane de euro anual, cu venituri mari, pierderi uriașe, dar gestionate prin majorări de capital și restructurare.
Sub conducerea lui Dan Șucu, clubul italian a intrat într-un proces de reechilibrare financiară, prin injecții de capital, datorii reduse și pierderi asumate ca investiție.
În oglindă, Rapid trăiește într-o altă lume. Bugete mult mai mici, pierderi anuale constante de câteva milioane de euro, acoperite de acționar. Investiția totală a lui Șucu este semnificativă la nivel românesc, dar nu a schimbat încă modelul economic.
Giuleștenii rămân dependenți de finanțare directă, nu de venituri recurente sau de vânzări strategice, ceea ce denotă clar ruptura. Pentru Genoa, Rapid este o piesă utilă într-un mecanism mare. Pentru Rapid, Genoa ar fi trebuit să fie un accelerator.
Altfel spus, Genoa a câștigat stabilitate, flexibilitate și timp. Rapid a beneficiat de câteva împrumuturi, o etichetă europeană și promisiunea că „va urma”.
Am investit 40 de milioane de euro în fotbalul din România, iar la clubul Genoa am contribuit cu o majorare de capital de 40 de milioane de euro. Nu sunt în situaţia de a-mi căuta un partener pentru a continua investiţiile la Rapid.
- Dan Șucu
Comparație Rapid și Genoa, în cifre
Date financiare | Rapid | Genoa |
|---|---|---|
Venituri totale | 10,8 | 120,4 |
| 3,4 | 6,7 |
| 2,5 | 8 |
| 2,1 | 43,9 |
Cheltuieli totale | 16,8 | 147,8 |
Pierdere netă | 3,9 | 33,3 |
Datorii totale | 7,3 | 129 |
*cifrele sunt în milioane de euro
*cifrele Rapidului sunt raportate la anul financiar 2024, iar cele ale genovezilor la sezonul 2024-2025
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=small}
