Articol de Vlad Nedelea - Publicat luni, 03 ianuarie 2022 13:26 / Actualizat luni, 03 ianuarie 2022 14:16
Rică Răducanu, 75 de ani, a primit premiul de „Legendă” în Gala GSP. Fostul mare portar a scos din cutia cu amintiri câteva dintre cele mai dragi momente din carieră, pe care le-a povestit, ca de fiecare dată, cu zâmbetul pe buze.
Rică Răducanu a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai carismatici și importanți portari din istoria fotbalului românesc. Imediat după ce a primit premiul de „Legendă” în Gala GSP, fostul mare portar, ce se confundă cu istoria Rapidului, deși a jucat și în tricoul Stelei, a depănat câteva dintre sutele de amintiri și momente ce l-au făcut să fie iubit peste tot pe unde a jucat.
Rică Răducanu: „Premiul ăsta e mare lucru”
„Când ești tânăr primești premiile astea că așa trebuie, dar de la o vârstă... Sunt cam emotiv așa, cât sunt de mare, mă mai ia plânsul. Și la imn eu plângeam. E ceva aparte acest premiu. Lumea încă nu m-a uitat. Mai ales în momentele astea prin care trecem, și cu boala, și cu sportul. Lumea nu mai e cum era.
Vă mulțumesc mult că v-ați adus aminte de mine! Încă am toate medaliile, dar premiul ăsta e mare lucru. Pe cuvânt”, a spus Rică Răducanu imediat după ce a primit premiul.
Amintirile lui Rică Răducanu: „Ole, ola, muzică, gagici, viață, tată!”
Apoi, rugat de GSP să spună cea mai dragă amintire, gândul lui Rică Răducanu s-a dus spre Maracana, spre marele meci cu Brazilia, momentul în care a și devenit prieten cu Pele, dar și spre meciul din preliminarii cu Elveția, câștigat la Laussane, 1-0, partidă socotită de Rică Răducanu drept una dintre cele mai bune făcute de el în întreaga carieră:
„Am avut viață frumoasă în fotbal. Am jucat mult! Dar cel mai tare moment a fost în calificările pentru Mexico '70, la Laussane, unde am apărat de s-au luat ăia de cap. Apoi în Olanda, cu Cruyff. Mă bucur că am jucat peste tot. Și pe unde am fost, am uimit pe toată lumea, cu stilul meu de joc. Nu le venea ălora să creadă ce văd. Eu driblam.
Haide să-ți spun o poveste de pe Maracana! 200.000 de spectatori, cu Brazilia. Când a scăpat unu' cu mine, i-am luat mingea, cânta muzica non-stop. Ole, ola, gagici, ce vorbești! Viață, tată! Dar când am luat mingea, s-a oprit muzica. Când am văzut, m-am oprit și eu. Era să-mi ia unul mingea.
Nu știam ce naiba... Am degajat, iar când m-am dus în poartă, iar a început muzica. Ole, ola! Atunci și eu, ole, ole! Pe unde mă duceam făceam spectacol”, și-a amintit Rică Răducanu cu amuzament.
Citește și:
Rică Răducanu, la un pas de tragedie: „A luat foc spitalul și am sărit pe geam! A fost rău tare!”
