EXCLUSIV Orlando Nicoară, la episodul #6 din podcastul „Profu' de Sport” » Dialog deschis despre drepturile TV din Liga 1 și despre tehnologia VAR: „Fotbalul nu poate fi gratis la nesfârșit. În câțiva ani se va ajunge la pay-per-view”

Înainte de a fi un personaj-cheie în fotbal, Orlando Nicoară a fost unul dintre cei mai importanți jucători din peisajul digital în România ultimilor 25 de ani - a fost unul dintre pionierii Internetului în țara noastră, ulterior manager de presă, antreprenor, investitor în multe proiecte media și de tehnologie. În ultimii 5 ani, el coordonează și afacerea drepturilor TV pentru Liga 1, căreia în 2022 i s-a adăugat și implementarea VAR. Mai jos, dialogul integral dintre Orlando Nicoară și Cătălin Țepelin, redactor-șef al Gazetei. 

Orlando Nicoară, invitat la episodul #6 din podcastul „Profu' de Sport”

- Orlando, fotbalul înseamnă vizibilitate mare, interese mari, pasiuni uriașe, presiuni constante. Cum e să manageriezi un astfel de business? Cum e să lucrezi cu oamenii din fotbal?
- A fost mai greu la început, dar relaționarea cu ceea ce înseamnă Liga 1, SuperLiga în momentul de față, a intrat ulterior într-un ritm normal. Noi suntem la mijloc, între LPF și cluburi, pe de o parte, și partenerii noștri, televiziunile, de cealaltă parte. Încercăm să înțelegem atât nevoile fotbalului și alte cluburilor, cât și cerințele pe care le au televiziunile, constrângerile de buget și așa mai departe.

- Ca să explicăm modelul de business: voi ați cumpărat drepturile de la Liga Profesionistă de Fotbal și le-ați revândut către televiziuni. DigiSport, PrimaSport, OrangeSport. 
- Noi am cumpărat drepturile, le ambalăm și facem și producția, care e o componentă importantă.

- Detaliază, te rog. 
- Noi trimitem feed-ul video către televiziuni. Voi, când discutați despre drepturile de fotbal și despre sumele respective, nu adăugați și sumele pentru producție, care sunt semnificative. Adică producem 320 și ceva de meciuri pe an. Fiecare meci are un cost, pentru că trebuie să muți un car de transmisie până la Botoșani sau până la Arad și așa mai departe, cu tot cu echipa de oameni care deservesc filmarea respectivă. E un cost semnificativ. La banii pe care noi îi plătim către Ligă, se adaugă acești bani pentru producție și, separat de asta, avem și drepturile comerciale, pentru că noi ambalăm produsul și-l vindem către Superbet, care e sponsorul competiției.

De ce investesc televiziunile în fotbalul românesc dacă nu e profitabil?

- E fotbalul românesc un produs prea umflat? Mulți spun că se plătesc mult prea mulți bani pentru valoarea fotbalului românesc.
- Dacă întrebi televiziunile, vor spune că da, e prea umflat. Dacă întrebi cluburile, or să spună că nu e umflat și că merită mai mult.

- Atunci, cine le obligă pe televiziuni să plătească pentru acest produs?
- E un fenomen care crește. Noi, împreună cu televiziunile, investim în această competiție, pentru că deocamdată nu e un business pentru televiziuni. Nu-și scot banii pe care îi plătesc. Implicit, ele susțin în momentul de față, într-o formă sau altă, fotbalul din România. 

- Totuși, televiziunile nu o fac de dragul fotbalui, de dragul fenomenului. Sunt niște interese în spate...
- Nu o fac de dragul fotbalului. Sunt niște interese de marketing. Campionatul intern de fotbal este cel mai urmărit program sportiv în momentul de față.

- La început, a fost o mișcare evidentă de marketing, cabliștii au luat fotbalul pentru a atrage cât mai mulți abonați. Dar acum? Nu prea mai au de unde să atragă abonați noi, piața e consolidată. 
- Nu sunt neapărat de acord cu tine. În piața de telecom, au fost mișcări semnificative în ultimii ani. Vodafone a cumpărat UPC-ul, Orange a cumpărat operațiunile de cablu și de internet ale celor de la Telekom, care Telekom a dispărut din piața canalelor de sport. Cei trei operatori trebuie să-și rearanjeze într-un fel sau altul piață, există în continuare potențial de creștere. În același timp, există încercări de a atrage abonați de la un operator la altul.

- Bun. Ce ar trebui făcut totuși ca fotbalul românesc să fie un produs mai bun decât este în momentul de față? Mai spectaculos, mai atractiv pentru public.
- Dacă ne uităm la începutul de campionat, e cel mai bun din ultimii mulți ani. Avem rezultate, avem oameni pe stadioane, avem sold-out-uri, avem meciuri bune. Nu mai putem să spunem că sunt meciuri la care adormi, așa cum spuneam în anii trecuți. Dacă o aveam și pe Dinamo în SuperLigă, totul era perfect din punctul de vedere al produsului. 

- Nu este doar o potrivire perfectă de context? Este meritul produsului în sine sau pur și simplu oamenii vor să iasă din case, după pandemie? Fotbalul e un vehicul foarte ieftin de entertainment. 
- E și meritul produsului. Cred că e și meritul faptului că 12 echipe joacă pe stadioane noi. Faptul că avem atât de mulți spectatori se datorează și echipelor de tradiție care au revenit în Liga 1. Petrolul, U Cluj, Rapid, FC Argeș, Farul, UTA. Apoi, FCSB-ul a reușit să se împace cu suporterii și să-i readucă pe stadion. Din punctul ăsta de vedere, da, e un context care funcționează și ajută în momentul de față. Astăzi, putem să spunem că SuperLiga e un produs bun.

Sfat pentru cluburi: focus pe marketing

- Și unde crezi că se mai poate lucra ca să fie și mai bun?
- Hai să luăm un exemplu. Barcelona trece printr-un moment dificil din punct de vedere financiar, au fost obligați să-l vândă pe Messi, au ajuns la datorii de peste 1,3 miliarde de euro.

- Așa.
- Și cu toate astea, în acest an și-au alocat un buget de 200 de milioane de euro pentru transferuri. De ce? Pentru că trebuie să vândă suporterilor senzația că sunt în continuare o echipă puternică, care se bate la titlu. Asta înseamnă un club mare. Marea problemă la noi e alta.

- Care?
- În momentul de față, foarte puține echipe înțeleg relația cu suporterii. Și faptul că suporterii constituie o mare sursă de finanțare pentru echipele din Liga 1. Avem echipe care probabil vor genera un milion, un milion și ceva de euro din bilete, ceea ce e o sumă extrem de importantă, pentru că la nivelul unui club de Liga 1 trebuie să ai un echilibru între categoriile de venituri din buget. Ai drepturile TV, ai sponsorii, ai transferurile, dacă poți sau nu poți să le faci, și ai veniturile din vânzarea de bilete. Dacă te duci la un meci, îți mai cumperi un covrig, îți mai iei o bere nealcoolizată, mai bei un ceai, mai bei o cafea și așa mai departe, mai cumperi un fular, cumperi un tricou, lași niște zeci de euro, dacă nu chiar peste 100 de euro, în bugetul clubului. Asta înseamnă să-ți ții aproape fanii, să le dai speranțe pentru noul sezon, să faci rezultate.

- Avem în Gazetă un serial care se numește Matchday Experience.
- Îl știu, da.

- Și am analizat câtă grijă au cluburile de suporteri în ziua de meci. Ce experiență le oferă, cum e confortul, cum e accesul, care e interacțiunea cu jucătorii, cu brand-ul clubului respectiv. Multe stau groaznic ...
- Din păcate, multe stau groaznic, pentru că nu înțeleg că a veni la stadion ar trebui să însemne o experiență pozitivă, o experiență de divertisment. Conceptul american e dus la extrem, ei știu cel mai bine să facă show din fiecare sport. Acolo, te duci la stadion și înainte ai parte de divertisment, jucătorii de rezervă stau împreună cu suporterii, dau autografe, fac fotografii, ai diferite acțiuni în jurul meciului care-ți întregesc experiența de a participa la un meci de baschet, de fotbal american, de baseball, de hochei.

„Gino Iorgulescu e invizibil pentru public, nu pentru business”

- Și aveți promisiuni dinspre cluburi, dinspre Ligă, în direcția asta, cum că se vor îmbunătăți...?
- Liga se agită să centralizeze sau să ofere suport din punctul ăsta de vedere cluburilor, pentru a începe programe de marketing astfel încât să atragă suporterii și să-i facă parte din viața echipei.

- Liga, după aprecierea și după gustul meu, e destul de decuplată de realitățile pieței și ale audienței de nivel de 2022. Președintele Gino Iorgulescu, care ar trebui să fie primul om interesat de creșterea produsului, e de cele mai multe ori invizibil pentru business, pentru public...
- Pentru business nu e invizibil. Pentru public, da, poate să pară invizibil.

- Cum poate progresa un produs când cei care îl gestionează par atât de apatici?
- Nu sunt apatici. Noi, la nivel de eAD, avem discuții zilnice, împreună cu LPF, pe diferite subiecte. Avem situații de criză, se amână meciuri, trebuie să găsim soluții.

- Astea-s chestii de procedură și de bucătărie internă.
- Nu neapărat...

- Eu vorbesc de expunere, de vitrina în care îți expui produsul numit Liga 1 sau SuperLiga.
- Am înțeles, tu vorbești de programe care să crească produsul. În momentul de față, există programe la nivelul Ligii. Problema la LPF e că sunt 16 echipe care decid conducerea Ligii. Deci Liga trebuie să mulțumească toate cele 16 echipe, deși interesele lor sunt uneori divergente. Și atunci e foarte greu să le coagulezi, să le faci să aibă un numitor comun. Dar zona de marketing au înțeles-o. Noi am făcut o propunere de a crește suma pe care o plătim pentru drepturile TV, cu două condiții foarte clare: numărul de spectatori pe care îl atrag pe stadioane și audiența pe TV. Să se ocupe, la nivelul fiecărei club și la nivelul centralizat al Ligii, să crească acești indicatori pentru a primi bani mai mulți.

- Și care a fost feedback-ul inițial primit dinspre cluburi?
- A fost un feedback foarte bun. Va trebui să clarificăm mai bine unele aspecte, ni s-a spus "OK, o echipă ca Mioveni, care are un stadion mai mic, va reuși relativ ușor să-l umple, pe când la o echipă care joacă pe un stadion mare, ca FCSB sau cele două echipe ale Craiovei, va fi ceva mai dificil să atingă un anumit procent de încărcare a stadionului”. Și atunci vom pune o limită minimă, un număr minim de spectatori, ca să se ajungă în final la o medie. Din punctul ăsta de vedere, ne vom înțelege.

„Craiova lui Rotaru e un model”

- Deci cluburile ți se par în momentul ăsta suficient de preocupate de cultivarea suporterilor, de cultivarea confortului suporterilor, de fidelizarea lor, de tot ceea ce înseamnă merchandising și așa mai departe?
- Hai să spunem că au înțeles că trebuie s-o facă și încep să facă pași în direcția asta.

- Ce club ți se pare un model bun de urmat în direcția asta?
- Craiova lui Rotaru. Petrolul, iarăși, senzațional! Încearcă, se agită. E o echipă care suferă din punct de vedere financiar, dar în momentul de față o fac foarte bine. UTA, la fel, e o echipă care încearcă să-și înțeleagă suporterii și să le ofere ceea ce vor, deși acolo sunt conflicte la nivel de suporteri, care contestă echipa de management, acționariatul. Dar vin în fiecare meci la stadion și umplu stadionul. Sepsi, care iarăși se agită, Farul...unde Hagi se agită și când va fi un stadion nou în Constanța Farul va deveni ceea ce trebuie să fie, o echipă fanion a întregii Dobroge.

- Apropo de probleme financiare, spuneai mai devreme de Petrolul. De ce au refuzat și refuză în continuare cluburile un control financiar mai strict din partea Ligii? Un control financiar strict, care ar putea evita momente de colaps jenante, cum s-au tot întâmplat în ultimii ani. În sezonul precedent, am avut exemplele Clinceni și Gaz Metan. De ce refuză cluburile?
- Nu refuză. Eu am fost la o ședință a Adunării Generale a Ligii, la care a fost prezentat și a fost introdus  domnul Duru. Nu refuză. Discuția a fost: „Haideți să ne așezăm la masă, împreună cu decidenții noștri, cu directorii noștri financiari, astfel încât să găsim modalitățile prin care să...”. Dar asta e o discuție care trebuie făcută la nivel de licențiere, împreună cu Federația Română de Fotbal, că FRF conduce procesul de licențiere. Într-o formă sau alta, se va implementa mai devreme sau mai târziu.

- Un fair-play financiar, nu? Despre asta e vorba...
- Dacă vrei, da, este vorba despre un fair-play financiar. Adică nu poți să cheltui mai mult decât arăți că ai sursă de venit. Asta înseamnă o bugetare corectă. E relativ simplu să spui: „E OK, eu voi aduce niște bani la un anumit moment, pentru că mă bazez că va veni un sponsor X sau îmi vor veni fonduri de la autoritățile locale”. Nu. În mod normal, ar trebui să arăți sursele de finanțare pe contracte semnate. Sau pe garanții bancare.

- Cât crezi că va dura până când Liga 1 chiar va deveni un produs din punct de vedere financiar, stabil și de încredere?
- Unul dintre obiectivele noastre este să atragem brandurile mari de business în fotbalul românesc. Faptul că domnul Șucu a investit și a devenit acționar la Rapid e o garanție că, uite, oamenii de afaceri care au reușit în alte domenii pot investi în fotbal și probabil că o pot face cu succes. Apoi, în momentul în care vom avea Timișoara, Galați, Iași, Brașov în Liga 1, va fi o competiție mult mai puternică și vor fi mult mai mulți spectatori pe stadioane. Și sponsori mai mulți.

 Audiența cumulată a anumitor meciuri nu doar că sare de un milion de telespectatori, ci chiar e mai mare decât audiența ProTV sau a Antenei 1! Ceea ce înseamnă că fotbalul din Liga 1 poziționează un derby drept cel mai urmărit program din țară în ziua respectivă - Orlando Nicoară

„Trăim și fără Dinamo, dar noi o vrem înapoi în SuperLigă”

- Astă-primăvară, spuneai că o eventuală retrogradare a lui Dinamo ar fi un adevărat dezastru pentru industrie, la modul general, inclusiv pentru televiziuni, pentru Ligă...
- Pentru toți, da.

- Între timp, retrogradarea s-a întâmplat. Îți reconsideri poziția? Adică, există viață și după Dinamo?
- Există viață, evident că există viață și după Dinamo, asta facem în momentul de față, trăim fără Dinamo în SuperLigă. Dar noi vrem Dinamo în SuperLigă! Noi, ca televiziuni, voi, ca presă, suporteri... pentru că Dinamo trebuie să fie în Liga 1! Din păcate, într-o formă sau alta, lucrurile nu se clarifică acolo, dar Dinamo e al doilea cel mai important brand din fotbalul românesc. Anul ăsta au reintrat U Cluj, Petrolul, Hermannstadt, dar era bine să fie și Dinamo.

- Tot în contextul în care vorbim despre Dinamo, este adevărat că, la un moment dat, ți s-a propus ție și partenerului tău din eAD și de la Prima TV, Adrian Tomșa, să preluați clubul?
- Este adevărat.

- Și ce v-a împiedicat?
- Nu putem. Noi suntem într-un business în care gestionăm drepturile comerciale și de TV pentru Liga 1, era un conflict de interese evident.

- Doar asta v-a oprit să investiți la Dinamo? Adică, nici măcar n-ați ajuns la discuții?
- Am ajuns la niște discuții. Intenția noastră a fost de a stabiliza situația de la Dinamo și a-i ajuta să intre în Liga 1.

Pay-per-view în Liga 1? „Un pachet de sport poate fi câțiva euro”

- Există un plan pentru ca Liga 1 să devină pay-per-view?
- În momentul de față, nu. Este o discuție care ar trebui purtată cu televiziunile. Fiecare televiziune își face un plan de afaceri, care include sau nu partea asta de Liga 1. În momentul de față, clientul de cablu din România primește absolut toate competițiile gratuit, în abonamentul de cablu.

- Nu chiar gratuit, ci fără să plătească o extra-taxă. Ceea ce, e adevărat, nu se întâmplă în nicio altă țară.
- Nu se întâmplă nicăieri în Europa, în momentul de față. Fotbalul e un produs extrem de scump, toate drepturile sunt scumpe, de la Champions League până la Premier League, Serie A, La Liga, Bundesliga, tot ce înseamnă sport. Prețurile cresc, în timp ce utilizatorul român primește tot acest conținut inclus în abonamentul de cablu. E o situație care e posibil să nu mai dureze foarte mult, dar aici ține de strategia fiecărei companii. Ei trebuie să decidă dacă la un moment dat vor cere 1 euro sau 2 euro în plus pentru a avea acces la anumite competiții. Și aici mi-e greu să cred că Liga 1 va fi pusă într-un pachet separat.

- Dar?
- E foarte posibil să fie un pachet în care intră Liga 1, intră  Premier League, intră Champions League etc. Un pachet de sport, care poate să fie 2 euro, 3 euro, 5 euro, habar n-am. Adică trei ape, două cafele sau două pachete de țigări.

- Când estimezi că s-ar putea întâmpla așa ceva?
- Mi-e greu să dau un răspuns, pentru că nu depinde de noi. 

„Deocamdată e non-business”

- Dar estimezi totuși că se va întâmpla în viitor.
- E imposibil să nu se întâmple. Uite, drepturile pentru Champions League pentru 2024-2027 au fost vândute în Statele Unite cu 250 de milioane de dolari pe an. Au crescut de la 100 de milioane, cât au fost data trecută, la 250 de milioane. Marii jucători de tehnologie intră pe piața asta și încearcă să cumpere cât mai mult din drepturile sportive, pentru că sportul este ultima redută a televiziunii clasice pentru a genera audiență. Sportul, în continuare, generează audiență.

- Și atunci?
- Și atunci, e o competiție între zona de tehnologie, Amazon e cel mai agresiv din punctul ăsta de vedere, și televiziunile care vor să păstreze aceste drepturi în ograda lor. Tot ce înseamnă drepturi TV pe sport va crește din punctul de vedere al costului. Și atunci, dacă în România ai inflație 15%, să păstrezi prețurile la același nivel, în condițiile în care toate drepturile sportive vor crește, înseamnă un non-business. N-are cum să funcționeze.

- Atunci, trebuie să cauți o altă sursă de acoperire a costurilor, nu? Deocamdată, cabliștii folosesc drepturile TV de sport ca pe un vehicul de marketing, dar într-un viitor apropiat, câțiva ani probabil, îi vor pune pe abonați să plătească separat pentru sport. 
- Dacă vorbim de câțiva ani, da, într-un viitor apropiat cred că se va întâmpla.

- Hai să vorbim un pic și despre miza din spatele drepturilor TV. S-a vehiculat varianta conform căreia Zoltán Teszári, care este acționar la RCS&RDS, ar fi cumva și în spatele operațiunilor de la Look, de la Prima și așa mai departe, obiectivul fiind un monopol deghizat pe zona de drepturi de sport, care ulterior să se transforme într-un pay-per-view din care nu mai ai cum să scapi. Nu vei mai putea vedea aproape pe nicăieri sport, decât dacă plătești. Tu ești în mijloc, implicat în toate poveștile, hai să lămurim.
- În niciun caz nu există niciun fel de legătură între noi, eAD, și domnul Teszári. Partenerul meu, Adrian Tomșa, are o relație, se știu, discută, evident, la fel cum eu discut cu reprezentanții Orange și cu reprezentanții Vodafone. Dar noi am liberalizat piața de drepturi sportive! Noi, în momentul în care am intrat în piață, am permis ca abonații Vodafone și UPC, de exemplu, să aibă acces la toate competițiile sportive. Deci prin intermediul nostru, toate competițiile sportive sunt disponibile oricărui abonat. Dacă cineva ar vrea să facă un monopol, cu siguranță n-ar liberaliza, între ghilimele, piața drepturilor sportive. Deci nu există o astfel de intenție, plus că nici n-ar fi legală. Astăzi, un operator nu poate cumpăra singur Liga 1, pentru că nu-ți permite Consiliul Concurenței. 

- Tocmai de asta, nu se folosește un monopol la vedere.
- Păi dacă astăzi Liga 1 e disponibilă oriunde, Premier League e disponibilă aproape oriunde, Serie A e disponibilă aproape oriunde. Champions League e disponibilă oriunde...

- E disponibilă oriunde, în zone controlate de același om, pentru ca ulterior toate platformele să devină pay-per-view.
- Nu există să fie controlate de același om. Cătălin, hai să înțelegem! Un business e un business, lasă urme. Relațiile de acționariat lasă urme, poți să verifici istoricul unei companii cap-coadă... Cum ar putea să se întâmple lucrurile astea? Vine Zoltán Teszári și dă bani la sacoșă? Eu am un director financiar care nu mă lasă să plătesc nici 3.000 de lei cash. Spune: „Nu, totul trebuie plătit prin bancă!”. Nu se întâmplă lucruri de acest tip, e imposibil. 

"Noi am preluat drepturile în 2017, prin cesiune, de la Arpad Paszkany. El a investit, a susținut Liga 1 și a pierdut bani. Din punctul ăsta de vedere, fotbalul din România ar trebui să-i fie recunoscător. Pentru că el a susținut fotbalul din România într-o formă sau alta, cu banii personali, mai mulți ani, până în momentul în care am preluat noi drepturile" - Orlando Nicoară, director eAD

10% în plus din 2024

- Bun. Voi ați preluat drepturile în 2017. Prețul Ligii 1, care în momentul ăsta este de 28,5 milioane de euro plus TVA, undeva spre 34 de milioane de euro...
- Plus costurile de producție.

- Plus costurile de producție. Suma totală nu s-a schimbat de prin 2008. Unele dintre cluburi, cu Adrian Mititelu fiind cel mai vocal în direcția asta, își doresc mai mulți bani. Voi ați făcut o ofertă cu o creștere nesemnificativă și nespectaculoasă din punctul lor de vedere. Cum crezi că se vor rezolva discuțiile astea? 
- Mai sunt doi ani din actualul contract, iar în momentul de față există 14 cluburi care au acceptat oferta pe care noi am făcut-o.

- De creștere cu sub 10 %.
- De creștere cu sub 10 %, da.

- Crezi că este o propunere corectă, în contextul pieței?
- Păi, mai devreme tu mă întrebai dacă fotbalul din România e umflat.

Cât au costat drepturile TV pentru Liga 1 în fiecare an

- Pe de altă parte, și tu spuneai mai devreme că, în Statele Unite, ce s-a vândut până acum cu 100 de milioane acum se vinde cu 250 de milioane. 
- Champions League.

- Dacă am compara PIB-ul României din 2008 cu 2022 sau nivelul de trai sau piața de publicitate, e o diferență semnificativă în favoarea prezentului. De asta întrebarea e legitimă: este normal ca drepturile TV pentru Liga 1 să rămână neschimbate?
- E o creștere. O creștere de 2 milioane, astăzi, pe piața din România, în condițiile în care te aștepți la o criză și ți-a mai și dispărut un operator (n.r. Telekom), iar piața e posibil să se coaguleze și mai mult în următoarea perioadă, e o creștere corectă, din punctul nostru de vedere.

- Spui că 14 din 16 cluburi au acceptat.
- Da, și-au dat OK-ul scris pentru această propunere.

- Nu e nevoie de unanimitate.
- Nu. Noi n-am avut unanimitate nici data trecută. Craiova domnului Rotaru s-a împotrivit și când am semnat contractul precedent.

De ce nu s-ar putea descurca Liga singură

- Deci se poate spune că drepturile TV vor rămâne la voi și pentru perioada 2024 - 2027, cu o creștere de un pic mai mult de 10 %?
- Da.

- Mititelu încă face gălăgie, i se pare o sumă mică. El crede că nici măcar n-ar fi nevoie de intermediar. Iată, e o chestie care poate fi dezbătută.
- Încă o dată, e o piață destul de complicată, pe care Liga o înțelege. Justin Ștefan și cu Gino Iorgulescu înțeleg contextul.

- E normal ca tu, din postura de intermediar, să susții că Liga n-ar putea gestiona singură acest subiect al drepturilor TV. 
- Noi producem și ambalam. Nu vindem doar drepturi.

- Și Liga nu s-ar putea descurca singură, așa cum gândește Mititelu?
- Cu siguranță că Liga se poate descurca singură. Trebuie să își facă propriile canale de televiziune, să înceapă să vândă produsul, să își facă echipă de producție, să nu mai primească bani în avans... E o componentă destul de importantă. Astăzi, Liga și cluburile primesc bani în avans. Adică...

- Adică îmi descrii un model care ar fi riscant pentru fotbal, în general?
- E un model riscant pentru cluburi. Domnul Rotaru are această idee, de a implementa pay- per-view la nivel de Liga 1. Nu e de acord cu prelungirea contractului, pentru că el consideră că modelul de business pay-per-view la nivelul Ligii 1 e un model mai viabil.

- Deci, practic, singurele cluburi care se împotrivesc în momentul ăsta sunt cele două Craiove.
- Exact.

- Paradoxal, se ceartă pe orice altceva, doar că pe subiectul ăsta, surprinzător, sunt de aceeași părere, că n-ar trebui prelungit cu acest plus 10% și, mai mult decât atât, că Liga ar trebui să își facă propriul business.
- Aici e o discuție mai amplă. Domnul Rotaru consideră varianta aceasta, cu drepturi centralizate la Ligă și cu pay-per-view, în timp ce domnul Mititelu nu mi-e clar ce vrea să facă.

- Dar, în momentul ăsta, poziția lor este practic nesemnificativă. 
- Nu, nu e nesemnificativă. Sunt doi investitori importanți în Liga 1...

- Dar opoziția lor nu poate împiedica mersul lucrurilor.
- În mod normal, nu.

„Să nu exagerăm! Peste tot au fost probleme cu VAR, în primul an de funcționare”

- Hai să vorbim un pic despre VAR, despre arbitrajul video. Cluburile din Liga 1 nu au vrut să-și asume costul tehnologiei și al implementării, așa că ați plătit voi. De ce?
- Și pe noi ne interesa să eliminăm aceste discuții sterile despre „a fost, n-a fost, s-a dat, nu s-a dat”

- Deci a fost o investiție în credibilizarea produsului. 
- Noi considerăm că introducerea VAR credibilizează și crește valoarea produsului.- Începutul nu e chiar strălucit.- Începutul n-a fost strălucit pe nicăieri.

- La noi e chiar dezastruos.
- N-aș spune că e dezastruos.

- Eu aș spune că e dezastruos. Sunt mai multe greșeli ignorate de VAR decât greșeli reparate cu ajutorul VAR-ului în aceste etape.
- Aici e o discuție în care nu vreau să intru, pentru că, practic, VAR-ul înseamnă atât partea de echipamente, cât și partea de arbitraj.

„Tehnologia nu te face un arbitru mai bun”

- Da, evident că nu vi se poate imputa vouă faptul că un arbitru se uitat pe monitor și ia o decizie proastă. Dar, până la urmă, despre ce poate fi vorba aici? Arbitrii români, orice tehnologie le pui la dispoziție, atât pot ei și cu asta basta? Sau e o problemă de acomodare cu noile tehnologii?
- Poate să fie și o chestie de acomodare și poate să fie și ... nu îmi mai aduc aminte acum cine a spus, dar a zis că „VAR-ul nu te face un arbitru mai bun”. VAR-ul te poate ajuta să iei anumite decizii, dar nu te face un arbitru mai bun.

- Problema e că multe au fost date mură în gură și tot nu au fost reparate de VAR. De asta spun că arbitrajul este dezastruos.
- Chiar n-aș vrea să intru în probleme de arbitraj, că nu mă pricep. 

- Bine, sunt informații că nici tehnologia VAR, pe care voi ați finanțat-o...
- Hai să lămurim asta! Am mai zis o dată, când domnul Adrian Mihalcea a spus că avem VAR second-hand. Nu există așa ceva! Toate echipamentele sunt noi! Punct! Toate echipamentele sunt EVS. Dacă te duci și întrebi orice specialist în transmisiunile TV, o să-ți explice că nu e chinezărie, nu e un produs care e făcut pe vapor. Există doar câțiva furnizori de echipamente care pot furniza VAR. Totul a fost certificat de FIFA! Deci, din punctul ăsta de vedere, chiar aș aprecia dacă oamenii de fotbal nu și-ar mai da cu părerea. Pentru că recent l-am văzut și pe domnul Croitoru criticând VAR-ul după ce el a câștigat un meci în care VAR-ul l-a ajutat ...

„VAR nu va rezolva toate problemele fotbalului din România”

- O dată câștigi, o dată pierzi, asta nu înseamnă că nu poți să fii frustrat atunci când pierzi.
- Adică, tu câștigi după un gol marcat printr-un presupus henț și tot tu critici VAR-ul? Care e logica?

- Înțeleg, tehnologia este aprobată de UEFA, sculele sunt noi și așa mai departe. Dar există, totuși, o problemă. Sunt informații că una dintre licențele cumpărate de voi pentru tehnologia VAR nu include reluări în super slow-motion. Pe de altă parte, televiziunile filmează cu super slow-motion și atunci intervine următoarea problemă, cum s-a întâmplat la meciul între cele două Craiove. A fost o fază din care s-a dat un penalty, publicul vedea la TV o reluare clară că nu a fost henț, iar arbitrii în camera VAR nu aveau acces la acea reluare, pentru că tehnologia voastră nu suportă așa ceva.
- Asta cu „nu avea acces” nu o cred, pentru că toate camerele cu care se filmează ajung în mașina VAR.

- Mai puțin asta de super slow-motion. 
- Nu. Toate!

- Oamenii văd la TV ceva, arbitrii văd altceva, oamenii se întreabă „Băi, ăsta e orb? Nu vede? Că noi am văzut clar că n-a fost henț”. Și de aici discuția despre cât de performantă este tehnologia VAR. Acum, e adevărat, „calul de dar nu se caută la dinți”.
-  Ba da, se caută. Stai puțin, că am văzut opinia asta și la domnul Naum, că „n-aveți de ce să comentați, din moment ce n-ați dat niciun ban”. Nu se pune problema așa! VAR-ul trebuie să funcționeze, indiferent că l-am făcut noi, că au dat cluburile bani și așa mai departe. Asta o non-discuție, e un non-subiect. VAR-ul trebuie să funcționeze!

- Funcționează, dar doar în anumite condiții.
- Noi l-am făcut și ne-am străduit să-l facem să funcționeze. Dar, repet, în toate campionatele unde s-a implementat VAR-ul, în primul sezon au fost astfel de probleme. Și în următoarele sezoane a fost la fel, din nou probleme. Adică, hai să ne uităm și ce se întâmplă și prin alte părți înainte de a da cu pietre, că dacă noi ne așteptăm ca VAR-ul să rezolve toate problemele din fotbalul din România, asta nu se va întâmpla.

- Nu, dar a fost așteptat ca un progres tehnologic ...
- Și în câte meciuri a schimbat în bine ...?

- În mai puține decât cele pe care le-a stricat. 
- Eu zic că sunt mai multe meciuri în care VAR-ul a acționat corect. 

„Tehnologia Goal Line costă foarte mult”

- Statistica Gazetei arată fix invers: sunt mai multe meciuri stricate decât meciuri reparate.
- Mai pregătim un upgade de tehnologie, probabil din octombrie va mai fi încă o mașină VAR. 

- Dar tehnologia Goal Line?
- Nu, pentru că asta costă foarte mult. 

- 2022 este un an atipic pentru fotbal, în sensul că Mondialul, care se juca de când lumea vara, va fi acum între 20 noiembrie și 18 decembrie. Toate campionatele de peste tot sunt date peste cap. În România s-a găsit o variantă hibrid. Liga 1 se oprește cu două săptămâni înainte de Mondial și se reia în decembrie, când la World Cup se intră în faza eliminatorie. Cum va fi experiența pentru publicul din România să vadă și Mondial, și Liga 1? Nu se vor canibaliza audiențele, nu se vor suprapune meciurile?
- A fost o discuție mai amplă între între partenerii noștri, dacă să programăm Liga 1 peste grupe, unde meciurile de Mondial sunt mai puțin importante, sau ne ducem către fazele eliminatorii, în zilele în care nu se joacă la Mondial. 

- Și care-i planul?
- Cu siguranță, nu vom juca peste meciurile eliminatorii din Campionatul Mondial. 

- Ne apropiem de final, hai să vorbim un pic despre începuturile tale în în media. Spuneam că ai fost unul dintre părinții fondatori ai business-urilor digitale în România, ai primelor site-uri. Cum ai intuit la vremea aia că zona asta de digital va lua amploare?
- În timpul facultății, când am dat nas în nas cu internetul, prin '96, mi-am dat seama că o să fie o chestie de de viitor. Iar opțiunile mele ca tânăr student în România anilor '90 erau foarte limitate. Un salariu de intrare era undeva la 70-80 de dolari. Primul meu salariu, la o companie americană care se ocupa cu zona asta de internet, a fost 80 de dolari. M-a pasionat suficient de tare încât mi-am dat lucrarea de diplomă, în '98, cu subiect "publicitatea pe Internet". Profesorul meu îndrumător habar n-avea despre ce e vorba. A primit lucrarea de diplomă pe 4 dischete și nu înțelegea de ce, pentru că un text intra pe o dischetă. Dar eu am introdus și capturi grafice pentru a arăta formele de publicitate pe internet. Cred că sunt primul din țară care a avut o lucrare de diplomă cu acest subiect. 

- Și ...
- În '98, eu am început să vând publicitate pe Internet unor companii și unor oameni care nu știau ce e ăla Internet. Am avut norocul să fiu la o companie românească din State și să prind toată perioada de glorie a internetului din Statele Unite. Așa-numitul dot-com. 

- Inclusiv prăbușirea din 2000. 
- Da, prăbușirea care a fost dramatică. Dar în același timp am prins și perioada de 2 ani de zile în care s-au investit miliarde în tot ceea ce înseamnă business-ul de internet. La momentul respectiv, se investeau milioane sau zeci de milioane doar pentru că aveai un site și anunțai "am un site care și-a dublat numărul de vizitatori". Nu exista niciun fel de model de business, toată lumea vindea potențial. Adică vindea trafic care era sau nu era monetizat. Dar atunci s-au pus bazele unora dintre cele mai interesante business-uri la nivel global. Cei care au rezistat acele ierni nucleare de după crash-ul dot-com, companii gen Amazon sau Google, domină lumea tehnologiei de azi. Dar atunci, după prăbușire, nimeni nu voia să mai audă de internet, atât de mare a fost pierderea investitorilor. S-au pierdut zeci de miliarde.

- Seamănă un pic cu piața crypto din zilele noastre?
- Da, seamănă cu crypto. Doar că la un alt nivel. Atunci, în online, s-au pierdut mult mai multe miliarde de dolari. 

- Și cum s-a recredibilizat industria? În România, cel puțin. 
- Listarea Google pe bursa din Statele Unite a fost declicul. Google a început să raporteze veniturile trimestrial și erau spectaculoase. Și acum, dacă te uiți la raportările Google de pe bursă, în continuare raportează creștere double-digit (n.r. din două cifre), ceea ce e extraordinar pentru un business de zeci de miliarde. Apoi, când Amazon a anunțat și el prima oară profit, a fost alt declic. Oamenii au zis "uite că și ecommerce-ul poate fi un business care să funcționeze". Deci, practic, Google și Amazon au anulat, dacă vrei, tot ceea ce s-a întâmplat în bula dot-com și au curățat imaginea internetului ca potențial de business. Și din momentul ăla lucrurile au revenit pe un trend crescător. 

„Cluburile trebuie să facă eforturi pentru a înțelege audiența tânără”

- Ca să amestecăm un pic lucrurile, cât de bine înțeleg oamenii din fotbal, din cluburi, toată povestea asta cu audiența digitală, cu userii care au o atenție din ce în ce mai scăzută și atunci trebuie să-i ții conectați?
- Încep, încep să o înțeleagă ... Noi facem parte din generația care am crescut cu ziarul Sportul. Dimineața la ora 8 mergea la chioșcul de ziare să prind unul dintre puținele exemplare de Sportul și îl citeam cap-coadă, că n-aveam alte modalități de informare. Generația noastră, cei care acum suntem 40+, am crescut cu cărți. Nu aveai foarte multe metode de divertisment. Azi ai totul în buzunar, în telefonul care îți oferă acces la toată lumea într-o secundă. 

- Există cluburi de fotbal preocupate de zona asta de engagement digital, de a ține suporterii aproape prin diverse activări digitale? Sau au rămas tributari poveștii cu venitul la stadion și cam acolo se oprește totul?
- E loc de îmbunătățire din punctul ăsta de vedere. Vor trebui să facă eforturi pentru a înțelege audiența tânără. 

- Care crezi că este viitorul presei online în contextul ăsta, al avântului tehnologic și al schimbării obiceiului de consum al cititorilor?
- Cu siguranță, brandurile vor continua să fie un business solid. Asta o arată inclusiv vânzarea Hotnews-ului, care se vehiculează în ultimele zile. Hotnews e un brand stabil, puternic și faptul că cineva plătește pentru a cumpăra un brand doar de online îți dă o dimensiune a pieței media din țara noastră. Probabil că într-o formă sau alta, în viitor apropiat, consolidările se vor se vor accentua, pentru că e foarte dificil să reziști în piața asta de media fără să fii parte dintr-un trust mai mare.