Articol de GSP - Publicat luni, 28 februarie 2011 00:00 / Actualizat marti, 01 martie 2011 19:17
La vecini se schiază mult mai bine decît la noi. Dar există şi puncte slabe, iar unele sînt multiplicate de purtarea turiştilor români
Ne-am întors acolo, pentru o săptămînă pe pîrtie. Concluziile, în rîndurile ce urmează. Megaconcluzie: Bansko are, pe lîngă pîrtii foarte bune, şi puncte slabe. Unul important: e populat. De o parte urîtă a românilor!
Nu uitaţi de şpagă
Drumul e aproape infernal. Plecare sîmbătă, întoarcere după 7 zile, de fiecare dată minimum 8 ore. Culoar de maşini cu număr românesc, era vacanţa copiilor. Pe centura Sofiei se lucrează, pierzi cel puţin 40 de minute. La fiecare reducere de viteză, şi bulgarii sînt campioni mondiali la această restricţie, poliţie la pîndă. Clar, la şpagă. Nu scăpăm: "Radu, speed! 68, legal 40", se adresează poliţistul într-o engleză relativă. 68 pe naiba, aveam 74, dar omul are radarul blocat pentru şpagă şi se uita cu jind spre buzunar. Apoi te îndrumă cum să pui cei 20 de euro pretinşi, ca să poţi pleca fericit: "Discret, discret!". Alt coşmar la întoarcere, sîmbătă seara, în jurul orei 20, coadă de 4 kilometri la frontieră. Taxa de pod, 12 leva, se plăteşte anevoios. De data aceasta, cu un popas de un ceas, drumul a durat 10 ore.
Româna e limba oficială
Pe parcursul săptămînii petrecute le Bansko a fost clar: limba oficială era româna, cu plusurile şi minusurile care decurg de aici.
"Dă-te, fraiere, la o parte"
Drumul pînă la pîrtii, pe care îl faci ca să scuteşti coada la gondolă, durează 25 de minute. E foarte îngust şi are numai serpentine. Cine sînt singurii care claxonează şi te depăşesc isteric, încercînd parcă să te bage în şanţ cu suv-urile bine motorizate? Românii pragmatici. Conştienţi că orice fraier depăşit pe drum înseamnă un loc în plus de parcare sus. Parcare care, pe la ora 10, se umple şi devine teritoriu închis.
"Is not free, papagalule, marş de aici"
La adăpostul naţionalităţii anonime, românul e curajos şi se dă mare în faţa prietenilor. Incident la o terasă a cabanei de la 2600 de metri, plină ochi la ora prînzului. Un român se apropie de masa unor conaţionali, fară să ştie că vin din aceeaşi ţară. Întreabă în engleză dacă sînt locuri libere: "Sorry, is free?". Interlocutorul, puţin asuprit de alcool, le face cu ochiul prietenilor şi rîde satisfăcut de ce va face. Pare om serios, are vreo 50 de ani şi barbă: "Is free pe dracu, hai dă-i drumu' de aici, prostule", spune fără să aibă habar că vorbeşte tot cu un român!
Cozi peste cozi
Făcînd abstracţie de necazurile pe care ni le provocăm între noi, Bansko are, pe lîngă avantaje, şi cîteva surprize neplăcute. La gondolă, singura care preia toţi turiştii din staţiunea plasată în cîmp şi îi urcă pînă la pîrtii, coadă fabuloasă. Deprimantă. Două ore. "Poate că e duminică", tragem speranţe. A doua zi, o oră şi jumătate. În cea de-a treia salvarea a fost drumul pînă sus cu maşina.
O altă coadă, separat de gondolă, o faci să îţi iei schipassul. Trăieşti iluzia că te poţi împărţi: tu la pass, restul familiei la gondolă. Dacă vrei să iei cartelă pe mai mult de trei zile, se face cu fotografie. Ceea ce nu se întîmplă în Austria, Italia sau Eveţia. În general, casierele din aceste ţări vor să vadă documentul sau copilul care cere reducere. În rest, însă, sistemul cu fotografie e foarte rar în Vest.
Aşadar, toată familia la coadă, la pozat. Lucrurile merg greu, mai pierzi o oră.
PONT - Varianta ideală e brevetată tot pe ingeniozitatea românească: cartele pe trei zile, reîncărcate sus, unde dimineaţa, la ora 9.30, nu e nici o persoană la coadă. În condiţiile în care urci cu maşina, altfel în ziua aceea n-ai pass.
La coadă la cartelă, alt incident între români. Doi tipi care abuzau de perfectul simplu au profitat de cîte ori ieşea cineva de la ghişeu, avansînd fals. Toţi românii de la coadă i-au apostrofat: "Nu v-aţi abţinut să faceţi voi o măgărie şi aici".
Alt rînd de minimum 30 de minute la coborîre, dacă ai lăsat maşina în parcarea de la gondolă. Taxa se plăteşte la un "tonomat", singurul pentru toate maşinile. Iar la 16.30, după ce sus s-a închis totul, toţi turiştii vin la maşini.
Şi, în fine, altă coadă la returnarea garanţiei de la cartela de schipass. Pentru asta sînt mai multe automate şi, dacă ai noroc să funţioneze toate, scapi mai uşor.
Pîrtii impecabile, dar aglomerate
O dată ajuns la baza pîrtiilor viaţa ţi se schimbă. 16 piste, multe schilifturi la care nu prea există noţiunea de coadă. Doar de plictiseală sau pentru variaţii iei teleschiul. Pîrtiile sînt impecabile şi alimentate de 220 de tunuri care merg toată noaptea. "Dacă în staţiune au răsărit ghioceii, aici nu simţi", remarci la prima coborîre. Şi orice zonă cu pietre şi gheaţă, care apar după prînz, e remediată peste noapte de ratracurile care lucrează aproape non-stop.
Inconvenientul vine pe pîrtiile albastre, cele mai uşoare ca nivel: sînt pline, uneori cobori în grupuri mari. Inclusiv de începători care, fascinaţi de starea bună a pistei, devin adevărate bombe pe schiuri. Au existat cîteva accidente grave provocate de teribilişti neglijenţi.
Sigur, aglomeraţia nu e monopolul bulgarilor. În staţiunile renumite din Austria pîrtiile care coboară pînă jos în staţiune sînt pline la finalul programului, de regulă cam după ora 15, şi, uneori, se face gheaţă pe ele. Cam pînă la 16:30, sînt asaltate de un adevărat flux uman.
Junk-food la putere
Drumul cu gondola te obligă să iei în calcul prînzul pe pîrtie. E ilogic să cobori în staţiune pentru masă şi apoi să te întorci. În cazul în care eşti pretenţios la mîncare ai variante destul de puţine în meniu, şi cam junk food: hot dog, frigărui de pui şi porc, un fel de mici, burgeri. Mai sînt şi cabane cu restaurante de tip autoservire, unde mai găseşti supe şi fripturi cu garnituri precum piure şi cartofi prăjiţi şi murături. Dar nici în Vest nu există o diversitate mare la masa de prînz. În general, în Alpi, prînzul e mai degrabă ocazia pentru o pauză şi pentru o discuţie între prieteni decît o excursie culinară.
În staţiune există multe variante, de la celebrele kebaburi şi pizze de pe stradă la mehane-lele tradiţionale bulgăreşti şi restaurante elegante cu mîncare excelentă, precum Victoria, cel la care masa din faţa şemineului era rezervată cu o lună în urmă. La telefon şi pe internet, de un grup de români care ştiau despre ce e vorba, apreciau localul şi nu au vrut să rateze cina aici.
4 stele cu probleme
Ca şi pe litoralul bulgăresc, există hoteluri fascinante. Cu meniuri rafinate şi finisaje de anvergură.
Sînt, însă puţine şi contrastează cu restul, după cum poţi auzi confesiunile celorlalţi nemulţumiţi care schimbă impresii la coadă la gondolă: "La noi camerele sînt foarte frumoase, au şi o mică bucătărie. Însă restul e dezastru, igrasie lîngă piscină, iar cabina de duş are scurgerea defectă". Răspunsul vine din dreapta: "La noi e jale cu mîncarea, dacă ştiam nu luam demi-pensiune, că oricum mîncăm în oraş. Şi restaurantul e în alt corp de clădire, ca să merg la masă trebuie să mă îmbrac ca pentru pîrtie".
Alt nemulţumit povesteşte că a dat cu valizele de toţi pereţii la venire: "Holuri înguste şi întunecoase, cobori de trei ori pe scăriţe şi urci la loc ca să ajungi de la recepţie în corpul unde avem camere. De banii cu care o să zugrăvească mai bine angajau un bagajist". Un tip cu ochelari Armani, care fumează o ţigară de foi, concluzionează: "E la jumătate de preţ faţă de Austria dar, mulţumesc!, prefer să nu fac această economie pe viitor".
Spa-ul este clar teritoriu românesc. Dar sîntem mult prea entuziasmaţi de noua cucerire. Ai noştri intră cu berile în jacuzzi şi fac exuberanţi "hidroderanj". La fel, încă nu sîntem obişnuiţi să lăsăm papucii afară la intrarea în saună. Şi nici nu am înţeles chiar foarte clar că lanţul de la gît exprimă bunăstare la temperaturi normale. La 80 de grade se încinge, şi arde pielea!
Concluziile le trage fiecare
Bansko este o variantă infinit mai bună decît Valea Prahovei. La fel cum, din păcate, Sunny Beach bate lejer Mamaia. Calculul e simplu, plusurile le ştim. Ne asumăm minusurile lor sau pe ale noastre? Numărul românilor care aleg vacanţele în Bulgaria e în continuă creştere.
GSP.RO TE INVITĂ SĂ POSTEZI AICI ÎNTÎMPLĂRILE prin care ai trecut în vacanţa petrecută în străinătate. Să povesteşti atît lucrurile pozitive, dar şi cele care te-au făcut să regreţi că nu ai stat în România. Care sînt plusurile şi care sînt minusurile unui concediu "afară"!? Cele mai interesante mesaje de la voi vor fi publicate pe site-ul Gazetei Sporturilor.
IATĂ CELE MAI INTERESANTE COMENTARII PE GSP.RO
kyomaverick
"De vreo doua saptamani m-am intors de la ucraineni, din Bukovel. O statiune excelenta, daca eliminam Austria, as putea baga aceasta statiune in Top 3 din Estul Europei. Romani putini, ceea ce e bine. Drumul destul de "spart", dar de la vama faci 100 km, nu e mai rau ca si acasa. [...] La coada nu am stat niciodata mai mult de 15 minute.(pt schipass).La telescaun chiar la baza poate stai 10 minute la restul telescaunelor care sunt mai pe munte stai 3 4 minute maxim.
[...] Romanii te verifica la sange,trusa medica, extinctoare - sa fie valabile. Ucrainienii scutura pasaportul, 1leu/pers si 2 lei/masina(ptr turisti). Noi am avut noroc cu o soferita draguta de la care vamesul nu a luat banutii.
[...] Partiile arata excelent, 50km de partii, multe telescaune-14, tunuri foarte multe.Dimineata nici urma de gheata.Minusul este faptul ca mai gasesti teribilisti care te pot lovi, mai circula "rusnaci" bauti. Iar politia te opreste daca ai gresit.Noi nu am oprit la stop. Cam 40 de lei am dat
[...] Cazare 60lei/pers(pat, caldura, curatenie, dus, wc,plasma, ceainic, pahare ptr vodka) Cina 5 pers aprox 150 lei platit.(ptr toti)Mic dejun 5 pers aprox 70 lei platit(idem)
[...] Pentru cei din nordul Românie este o varianta excelenta. Per total plusurile sunt mai multe si mai "tari" decat minusurile. Iar la intoarcere se pot face mici aprovizionari cu alimente. Sucuri naturale la preturi mici,tot felul de biscuiti, sosuri, conserve(foarte bune) plus multe altele. Iar oamenii sunt foarte primitori, doar ca aveti nevoie de putina limba rusa cel putin. Cazarea in statiune este foarte scumpa am uitat sa precizez. Noi am stat la 8 km de partie iar drumul pana la partie de la cabanuta este nou/nout. Curatat de zapada"
frankie
"Eu am fost cu o saptamana inainte de Craciun si a fost cea mai linistita vacanta pe care am petrecut-o vreodata in Bulgaria. Aproape singuri in statiune, aproape singuri pe partiile impecabile. Vazand preturile de ianuarie si februarie, m-am gandit ca va fi arhi plin si am ales decembrie, imediat dupa inceperea sezonului (17 - 23 decembrie), o perioada pe care o recomand pentru mers in Bansko. Am intalnit foarte putini romani dar foarte multi greci, de un bun simt incredibil"
calinhot
"Am fost la Suior in Maramures de cateva ori in iarna aceasta. A fost excelent, partii bune si nu am intalnit romani descrisi in articol,probabil smecherii merg la bulgari. Asa se intampla si cu hotii,toti sunt plecati p-afara si in Romania rata infractionalitatii este cea mai mica din Uniunea Europeana."
tavix
"Eu am fost la schi in Nagano, dar acolo este o alta poveste, nici nu stiu de unde sa incep. Oricum si inceputul dar si sfarsitul ar fi la fel. Cel mai bine te simti unde nu sunt romani. Clar."
horia2005
"in primul rand ,daca drumul pana la Bansko pare infernal atunci ce am putea spune de cei 100 si ceva pana la Sinaia sau Predeal in timpul week-end-ului. In al 2-lea rand spaga la bulgari. Daca respecti viteza nici o problema, dar smecherii de romanasi.... Anul trecut in toata statiunea am gasit doar doi pe care am putut sa-i cumpar si aia foarte greu.
N-am reusit sa citesc tot articolul. M-au lasat nervii dupa primele 2 paragrafe. Iar chestia cu drumul pana sus ca este ingust, ca e plin de serpentine a pus capac. Ma gandeam cum este cel spre cota. Jale.
Invidia.."
georgestanica
"prieteni cu caldura recomand austria. am fost de pe 28 decembrie pana pe 4 ianuarie la Strobl, totul este sa te faca sa te simti bine. drumuri bune, drumul pana la partie excelent, partii de senzatie, erau si romani dar super civilizati. nu am intalnit specimene ciudate. cu mancarea pe partie te descurcai destule cabanute cu autoservire, dar cine avea chef de mancare cand partiile te asteptau :). de cozi la teleschi sau telescaun nu poate fi vorba ca erau foarte multe. din pacate e cam mare distanta si trebuie facut drumul in 2 zile. dar motelurile unguresti va asteapta cu bratele deschise,. noi am gasit cu 20 de euro camera pe noapte cu mic dejun inclus. iar de acolo in 6 ore esti pe partie"
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
