Articol de Marius Mărgărit - Publicat luni, 10 martie 2025 17:53 / Actualizat luni, 10 martie 2025 18:20
Dependentă în continuare de Mitriță, Universitatea Craiova n-a mișcat în fața celor de la FCSB, chiar dacă roș-albaștrii veneau după un meci istovitor cu Lyon, al 19-lea din acest sezon european.
Fiindcă pe lângă tampoanele mai mult sau mai puțin dure ale lui Ngezana, "Piticul atomic" al oltenilor a avut un supraveghetor imposibil, impecabil.
Valentin Crețu, omul amfibie, care nu te lasă nici în aer, nici pe iarbă, nici pe Marte. L-a urmărit pe starul juveților tot meciul, peste tot, inclusiv la o fază la 70 de metri de poarta lui Târnovanu. Și l-a oprit mereu, transformându-l într-un oarecare.
Duminică seară, spre finalul meciului, după o nouă deposedare impecabilă la Mitriță, stadionul a început să-i strige numele.
Meciul se desfășura pe cealaltă parte, și Crețu le-a mulțumit fanilor, cu mâinile sus, alimentându-le entuziasmul, și cu o piruetă, ca un puști la Cupa Liceelor.
Cred că era pur și simplu fericit. Părea că e Maximus, gladiatorul, care însuflețește Colosseumul: "Are you not entertended?!". Ba da, chiar se distrau.
Omul care a lipsit atât de mult cu Lyon, se bucură de fotbal așa cum n-a făcut-o în tinerețe. A fost doar 6 luni în Germania, la Energie Cottbus. Discutam cu el la una dintre galele din decembrie la care fusese invitat și îmi mărturisea că "abia atunci, acolo, am înțeles ce înseamnă fotbalul adevărat. Ce știam eu de sală de forță, de alimentație?! Pe atunci lucrurile astea nu apăruseră la noi, nu se punea accent pe asta. Dar am învățat și de atunci n-am mai renunțat la asta".
Se întâmpla prin 2016, pe când singura echipă mai cu ștaif la care jucase fusese Rapid. În rest, formații mici, Gaz Metan, Concordia, Săgeata Năvodari, Gloria Buzău sau Râmnicu Sărat. Avea 27 de ani, era mai degrabă spre final, un anonim, dar a refuzat să se plafoneze, să renunțe. Cottbus a retrogradat, aventura lui acolo s-a terminat repede, dar lecția de fotbal german l-a adus unde este azi.
Un fundaș care nu marchează mult, dar e capabil s-o pună și în vinclu câteodată, nu centrează wow însă are și ceva assist-uri, care mai și greșește, dar care dă mereu tot ce are și încă ceva. Și ca să treci de Crețu, chiar trebuie să suferi. Da, el, gladiatorul simplu, e capabil să determine zeci de mii de oameni să-i strige numele, într-un FCSB- Univeristatea Craiova plin cu vedete.
A fost momentul lui. Sincer, m-am bucurat pentru el. Chiar e un exemplu pentru băieții ăștia care pleacă repede pe afară, dau de salarii mai mari, lux, belfereală și aproape se lasă. Dacă vreți să aflați cum se face, întrebați-l pe Crețu. Nu, nu are formula magică. O să va spună ceva ce tot auziți, că este vorba de muncă, tenacitate, suferință și iar multă, multă muncă.
Acum un an era gata, doar un alt indezirabil de la FCSB. Iar acum e indispensabil! Dar fără figuri, fără fițe, e același Vali, cel de la Gaz Metan sau Săgeata Năvodari. Uitați-vă cum aleargă, cum se ridică, cum se bate! La 36 de ani are vitalitatea unuia de 20! Cum? Nu am idee! Priviți-l! Întrebați-l!


