Articol de Mihai Mironică - Publicat luni, 10 noiembrie 2025 20:04 / Actualizat luni, 10 noiembrie 2025 20:04
Am fost încântat, entuziasmat, chiar impresionat de ce au reușit să construiască pentru acest sezon, în acest sezon, trioul Mirel Rădoi - Mihai Rotaru - Mario Felgueiras. Din primele meciuri, Craiova mi s-a părut principala favorită la titlu. Când am mai văzut și cum a câștigat Craiova la Viena, după ce reușise în preliminarii, am crezut chiar că Universitatea poate fi ceva similar cu FCSB din stagiunea trecută, cu succes în paralel și-n SuperLigă, și-n Europa.
La GSP Live Special, de multe ori când am abordat subiectul posibilei supremații a Craiovei, am primit aceeași replică: la olteni, trebuie să apară ceva din interior care să strice treaba. Am crezut că e doar un banal stereotip. Ce poate apărea când echipa merge bine, când salariile sunt la zi, când antrenorul are o libertate totală din partea acționariatului?
Ei bine, adepții acelui stereotip au avut, cel puțin momentan, dreptate: olteanul Mirel Rădoi, tipul cu mingea de piele și treningul cel mai șmecher, și-a luat jucăriile și a plecat dintre oltenii lui. Știm, cu toții am avut un Mirel Rădoi în cartier, cu ceasul cel mai tare, cu treningul cel mai cel, cu mingea cea mai frumoasă, dar care se bosumfla primul și pleca acasă lăsându-ne cu ochii-n soare pentru că noi ne bazam pe mingea lui.
Să-ți lași familia fotbalistică în drum
Cum, frate, să pleci de la Craiova, tu fiind oltean care ai povestit singur în public că puneai bani cu prietenii din adolescență și vă suiați într-o mașină la Severin pentru a merge la Craiova s-o vedeți pe Universitatea din tribune? E adevărat că era altă Universitatea, dar nu am auzit vreodată să te fi deranjat acum acest detaliu. Și cum să pleci după ce ai adus prima victorie a Craiovei din istorie într-o grupă europeană?
Obținută la Viena într-o manieră entuziasmantă. E adevărat că Universitatea are o victorie în ultimele 7 etape, dar este pe 4 la 6 puncte de liderul Rapid. Cu Rapid, Botoșani și Dinamo având loturi inferioare Craiovei. Și cu un campionat în care se înjumătățesc punctele…
Să ai 44 de ani și să cedezi nervos la Craiova când trebuie să te lupți cu Rapid care-i are ca atacanți pe Koljic și Barouan, și cu Botoșani și Dinamo care ele însele nu au curaj să spună că se bat pentru titlu… Să fii pe loc calificant în Conference League și să te retragi. Înseamnă că, deși ai arătat calități de antrenor în trecut, tocmai ne-ai transmis ideea că ai terminat cu această carieră.
Înainte s-o fi început cu adevărat. Pentru că adevăratele cariere de antrenori se definesc la seniori, nu la tineret. E ca și la jucători, nu poți fi numit cu adevărat fotbalist dacă ai făcut performanță doar la tineret.
Micul Țiriac
Poate că adevărata vocație a lui Mirel Rădoi este să cumpere mașini și ceasuri. Poate va ajunge chiar la supranumele “micul Țiriac”. Dar antrenor va deveni cu adevărat când va înțelege că nu poți răzbi în această meserie fără o calitate esențială, răbdarea.
Răbdarea care te ajută să treci peste câte o ușă trântită de Baiaram, peste o întrebare mai deranjantă a unui reporter (în realitate, Rădoi a avut parte numai de întrebări cuminți), peste un eșec cu UTA sau peste o decizie incorectă a unui arbitru (nu știe Rădoi în realitate ce înseamnă prigoana declanșată de arbitri. Pentru asta, trebuie, de exemplu, să vadă cum a fost arbitrată Academica Clinceni când era acolo Poenaru antrenor, ca să iau un exemplu din lumea în care el nu a călcat, că doar a fost jucător la Steaua și antrenor la Craiova).
Momentan, Mirel Rădoi este un răsfățat care face paradă de principii, el alegând din 7 miliarde de oameni ca naș să-i fie Gigi Becali. În realitate, Mirel, există un singur principiu în fotbal: să ai un gol peste adversar la finalul meciului și un punct peste adversari la finalul sezonului. Iar pentru asta trebuie să lupți până ți se ia și ultima șansă.