Imperfecțiunile preferabile ale lui Rădoi

În primul rând că, atunci când îl asculți pe Rădoi, chiar ai senzația că îți vorbește antrenorul echipei. În fața ta se află un om viu, cu trăirile, dezamăgirile, satisfacțiile, ideile proprii.

Apariția lui Elias Charalambous în fața jurnaliștilor este precum accesarea acelei aplicații în care introduci niște cuvinte-cheie și ceri să ți se încropească un text. Acesta iese, poate fi chiar corect, dar este lipsit de viață, de autenticitate.

Aparițiile lui Charalambous sunt o formalitate pe care o impune regulamentul SuperLigii. Au cel mult anvergura unei întâlniri cu un „secretar de presă” care este întrebat despre deciziile președintelui.

Cipriotul este idealul visat de Becali: un antrenor care să nu emită nimic special, personal în public. Dar nimicul să fie civilizat.

Cu Charalambous vorbind, sunt teleportat în anii ‘80 când oamenii dezvoltaseră în România, ca peste tot în jumătatea de Europă aflată sub papucul „înțelepciunii rusești”, abilitatea de a nu spune nimic în cuvinte foarte multe. Viața în comunism era o continuă conferință de presă a lui Charalambous.

Craiova, iepure sau leu?

În schimb, Mirel Rădoi îmi aduce aminte de senzația pe care am trăit-o când am descoperit, după ce i s-a arătat cartonașul roșu lui nea Nicu, că oamenii pot vorbi liber, firesc, cu propriile gânduri și imperfecțiuni. Una dintre aceste imperfecțiuni ar fi că Rădoi a încercat să acopere seria de patru partide fără victorie, între care trei eșecuri, cu amintirea faptului că Universitatea sa este cea care a ținut numele Craiovei cel mai mult pe primul loc în liga noastră de elită în ultimii 35 de ani, cât se împlinesc de la ultimul titlu al Olteniei.

Păi, și U Cluj a fost lider în SuperLigă sezonul trecut o perioadă impresionantă și, până la urmă, s-a dovedit că a fost doar un iepure care s-a dat ulterior la o parte din calea adevăraților candidați la titlu și a încheiat pe locul 4.

Acum, la Craiova, nimeni nu mai vrea să fie iepure, ci leu. Leu precum cel pentru care clubul s-a luptat prin instanțe pentru a avea un plus de legitimitate în fața fanilor.

Mirel Rădoi a ironizat modul în care l-a învins FCSB. Că a făcut-o într-un mod meschin și nu unul estetic. Că FCSB ar fi tras de timp. Păi, la centru s-a aflat un arbitru care a condus o finală de Champions League.

De la înălțimea autorității sale extraordinare, Istvan Kovacs putea prelungi și cu un sfert de oră a doua repriză dacă ar fi considerat aceste trageri de timp invocate de Rădoi ca fiind exagerate.

Fotbalul este un sport în care apelezi la orice tactică acceptată de reguli și de arbitru pentru a câștiga. Nu este un concurs de estetică a jocului. Este un concurs în privința băgării mingii în poartă.

Atât. Iar Craiova n-a băgat-o pentru că Cicâldău a fost un pic sub minge la excelenta centrare a lui Nsimba. Dacă era pe teren Baiaram, cel ținut pe bancă de Rădoi, acesta ar fi îngropat mingea în poarta gazdelor pentru că avea centimetrii în plus necesari. Nici Teles n-a băgat-o în poartă pentru că n-a mai fost la fel de precis ca-n meciul cu Dinamo.

+19 FOTO

Screciu, călcâiul lui Rădoi

În schimb, FCSB a spus „mulțumesc!” pentru cadoul lui Screciu, a băgat-o-n poartă și asta a fost. Este al doilea meci consecutiv în care Rădoi și ai lui sunt lăsați cu pantalonii-n vine de gafele ridicole ale lui Screciu.

Un fundaș central în viziunea lui Rădoi, Screciu este convocat la națională ca mijlocaș. Tot ca mijlocaș, Screciu a făcut meciul vieții lui în fața Elveției, în preliminarii de EURO. Și ar fi jucat la turneul final tot ca mijlocaș dacă nu era accidentat. Însă Rădoi insistă cu el ca fundaș și vedem ce se întâmplă.

Apogeul ratărilor lui Rădoi din discursul de după meci a fost atins atunci când antrenorul Craiovei a spus că FCSB a amenințat doar prin tranziții. Chiar dacă ar fi fost așa, ce importanță are?

Nottingham Forest a fost sezonul trecut pe locul 18 în Premier League la posesie. Dar a încheiat campionatul pe 7 la puncte, s-a întors după 30 de ani în cupele europene și a fost chiar la un punct de Champions League. Nuno Espirito Santo construise o excelentă echipă de tranziții. A venit în acest sezon Ange Postecoglou, a dus-o pe Forest pe 5 la posesie, dar pe 17 în clasamentul pe puncte. Tranziția este mai importantă decât posesia.

Cea mai lăudată echipă a sezonului, Craiova, trece prin cel mai dificil moment din această stagiune. Rădoi trebuie să găsească o cale prin care estetica să fie transformată în puncte. FCSB este mult mai grunjoasă, nu e la fel de fină precum echipa lui Rădoi. Dar mastodontul lui Becali pare să se fi pus în mișcare și-n campionat.