Articol de Adrian Cochino (Libertatea) - Publicat joi, 28 octombrie 2021 17:10 / Actualizat joi, 28 octombrie 2021 17:10
Mai multe cicliste, dar și judecătoare, informaticiene, polițiști și foști membri ai Parlamentului afgan au reușit să fugă din țara controlată de talibani, la capătul unei operațiuni la care au participat patronul israelian al unei echipe de ciclism, o organizație umanitară israeliană, diplomați, oficiali din mai multe țări și chiar Uniunea Ciclistă Internațională (UCI).
Acum câteva săptămâni, 167 de femei și bărbați au reușit să fugă din Afganistan, în urma unei operațiuni palpitante, susținute de mulți sponsori internaționali.
Printre cele care au fugit din țara controlată de talibani s-au aflat mai multe femei cicliste, ale căror drepturi fundamentale au dispărut odată cu instalarea noului regim teocratic.
Detaliile operațiunii de salvare au fost dezvăluite acum de unul dintre oamenii direct implicați, miliardarul israelian Sylvan Adams, fondatorul echipei de ciclism Israel Start-Up Nation.
Niciodată, viața nu a fost simplă pentru ciclistele din Afganistan. Într-un articol publicat de site-ul Rouleur, Elisabet Díaz Sanmartín, acum ofițer la Agenția ONU pentru Refugiați, și-a povestit experiența unei plimbări cu ciclistele din Kabul, în 2016, când talibanii nu se întorseseră încă la putere.
„Aceste femei, pedalând în același ritm, proiectează o imagine pe care mulți afgani o consideră o provocare. Oamenii se întorc ca să le vadă cum trec, mașinile încetinesc, iar unii bărbați țipă la ele. (...) Abuzurile verbale și fizice la adresa femeilor sunt comune pe străzile din Kabul”, scrie Díaz Sanmartín.
Pentru femeile care doresc să practice sporturi, situația a devenit cu adevărat imposibilă, după venirea la putere a talibanilor și instaurarea shariei. Alegerea a devenit clară: libertate sau opresiune, viață sau moarte.
„În cazul ciclistelor, ele erau pur și simplu îngrozite”, spune Adams pentru VeloNews. „Situația e așa de complicată încât o plimbare pe bicicletă poate să-ți aducă moartea”, adaugă el.
O rețea diversă
Totul a început când un jurnalist sportiv l-a sunat pe Adams pentru a-l întreba dacă poate să ajute la evacuarea ciclistelor afgane.
Acesta a acceptat imediat și și-a folosit rețeaua extinsă de contacte, pentru a pune operațiunea în mișcare.
În primul rând, în joc a intrat IsraAID, o organizație israeliană care avea experiență mai degrabă în oferirea de asistență după dezastre, dar care avea oameni la sol în Afganistan.
Apoi, Adams i-a cerut ajutorul lui David Lappartient, președintele Uniunii Cicliste Internaționale, care a convins autoritățile elvețiene să ofere azil unui prim grup de cicliste, dar și altor afgani.
La operațiunea de salvare au mai participat Confederația Asiatică de Ciclism, mai mulți diplomați și chiar FIFA.
„În afară de cicliste, am reușit să scoatem din țară judecătoare, polițiști, familii de diplomați, echipa feminină de robotică și membri ai Parlamentului. Totul a început cu ciclistele și lista a crescut rapid”, spune Adams.
Nu a fost simplu.
Jumătate din membrii grupului nu aveau pașapoarte, povestește și Yotam Polizer, CEO-ul IsraAID pentru JewishInsider.
Prin urmare, organizatorii au apelat la ajutorul unui fost diplomat afgan, care le-a tipărit pașapoarte. Unele false, scrie publicația israeliană.
Blocați la graniță
Extragerea propriu-zisă a oamenilor din țară a fost imprevizibilă. Primul grup, care a inclus multe dintre cicliste, a reușit să zboare din nordul Afganistanului în primul zbor pe care Adams l-a organizat special pentru misiune.
„Au lăsat totul în urmă, iar unii dintre ei aveau vieți bune. Au luat cu ei tot ce puteau căra în două valize. Trebuie să înceapă de la zero”, spune Adams.
Lucrurile s-au complicat pentru al doilea grup. În ziua în care ar fi trebuit să zboare din țară, autobuzele au fost oprite de talibani și întoarse înapoi.
Cu aeroportul închis, grupul a aplicat un plan alternativ, plecând spre granița terestră cu o țară alăturată, pe care organizatorii misiunii nu au vrut să o dezvăluie, deoarece ruta mai este încă folosită.
La graniță însă, talibanii înarmați au refuzat să lasă grupul să treacă. A fost nevoie de o nouă strategie.
„Talibanii aveau armele îndreptate spre ei. Am dat câteva telefoane în țara vecină, și un important om de afaceri îl știa pe președinte. Câteva minute mai târziu, granița s-a deschis, iar ei au putut trece podul, așa că viețile au fost salvate”, relatează Adams.
„Cine știe ce-o să se mai întâmple în viitor”
Albania și Emiratele Arabe Unite au fost și ele implicate în operațiunea de salvare, oferind adăpost temporar refugiaților.
În vreme ce unii au ajuns în Elveția, iar alții vor ajunge în Canada, SUA, Franța și Israel, unii se află încă în Tirana, în căutarea unei țări de destinație.
Ce urmează pentru fiecare din ei e greu de spus. În urma lor, familiile au început să fie hărțuite de talibani, mai ales când aceștia au aflat că operațiunea de evacuare a fost planificată de israelieni.
Dar viața merge mai departe. La doar 19 ani, Fatima Sarohat, o ciclistă din Herat, s-a văzut nevoită să-și părăsească țara, părinții și frații.
„Abia am terminat liceul și îmi doresc să fiu ciclistă profesionistă și să studiez astronomia”, spune ea pentru JewishInsider. „Dar cine știe ce-o să se mai întâmple în viitor”, adaugă ea.
