Articol de GSP - Publicat duminica, 11 aprilie 2010 00:00
Augustin a avut o medie de aproape un gol la 3 meciuri jucate in prima divizie!
Cu 383 de meciuri în prima divizie, Augustin, nu trebuie confundat cu sfîntul cu acelaşi nume. Totuşi, a fost o seară cînd lumea s-a uitat foarte atent la capul său. Nu nimbul îl căutau ei, ci fruntea. Fruntea lui Oneaţă, care băgase mingea în poarta lui Uli Stein. Numitul Stein apăra buturile lui SV Hamburg, deţinătoarea Cupei Campionilor în momentul scurtei şi nefericitei vizite la Bucureşti.
Augustin plonjase pe sub picioarele fundaşilor nemţi, iar golul lui era începutul unei frumoase seri de toamnă care adunase pe stadion lume de tot felul. Lume multă. Oameni ai muncii cum se spunea pe atunci, dar nu numai. Muncitori, intelectuali, studenţi, miliţieni. 70.000 de români aclamau împreună un 3-0 imaterial în faţa campioanei Europei.
Oneaţă pentru dinamovişti!
Era începutul unei aventuri. Era pe cînd fotbalul nostru învăţa mai mult din victorii, nu din înfrîngeri. Golul lui Augustin făcea posibilă o altă seară cu miros de legendă, cîteva luni mai tîrziu. Se întîmpla la Liverpool. Steven Gerrard avea doar patru anişori, iar la putere pe Anfield era Jan Rush, un galez care practica aceeaşi meserie şi avea aceeaşi specializare ca Oneaţă. Fotbalist, atacant.
Sprintul lui Augustin pe Anfield Road, încheiat cu un şut la firul ierbii care a muşcat din bara porţii cormoranilor trebuie văzut de toţi cei care avem impresii despre fotbal. O amintire despre ce am fost şi, mai ales, despre ce am putea fi dacă am renunţa să mai colecţionăm frustrări. Oneaţă pentru dinamovişti. Ionel Augustin pentru microbistul neutru.
"Augustin, Augustin, spaima sticlelor de vin!", pentru duşmani. Pentru toată lumea, Augustin era spaima portarilor. Un mare atacant căruia, dacă s-ar fi născut cu vreo trei decenii mai tîrziu, i s-ar fi spus Gustigol. Sau Sfîntul Golgeter Augustin.
Intră pe www.fotbaladevărat.ro şi vezi 11-le de legendă!
Augustin a avut o medie de aproape un gol la 3 meciuri jucate in prima divizie!
Cu 383 de meciuri în prima divizie, Augustin, nu trebuie confundat cu sfîntul cu acelaşi nume. Totuşi, a fost o seară cînd lumea s-a uitat foarte atent la capul său. Nu nimbul îl căutau ei, ci fruntea. Fruntea lui Oneaţă, care băgase mingea în poarta lui Uli Stein. Numitul Stein apăra buturile lui SV Hamburg, deţinătoarea Cupei Campionilor în momentul scurtei şi nefericitei vizite la Bucureşti.
Augustin plonjase pe sub picioarele fundaşilor nemţi, iar golul lui era începutul unei frumoase seri de toamnă care adunase pe stadion lume de tot felul. Lume multă. Oameni ai muncii cum se spunea pe atunci, dar nu numai. Muncitori, intelectuali, studenţi, miliţieni. 70.000 de români aclamau împreună un 3-0 imaterial în faţa campioanei Europei.
Oneaţă pentru dinamovişti!
Era începutul unei aventuri. Era pe cînd fotbalul nostru învăţa mai mult din victorii, nu din înfrîngeri. Golul lui Augustin făcea posibilă o altă seară cu miros de legendă, cîteva luni mai tîrziu. Se întîmpla la Liverpool. Steven Gerrard avea doar patru anişori, iar la putere pe Anfield era Jan Rush, un galez care practica aceeaşi meserie şi avea aceeaşi specializare ca Oneaţă. Fotbalist, atacant.
Sprintul lui Augustin pe Anfield Road, încheiat cu un şut la firul ierbii care a muşcat din bara porţii cormoranilor trebuie văzut de toţi cei care avem impresii despre fotbal. O amintire despre ce am fost şi, mai ales, despre ce am putea fi dacă am renunţa să mai colecţionăm frustrări. Oneaţă pentru dinamovişti. Ionel Augustin pentru microbistul neutru.
"Augustin, Augustin, spaima sticlelor de vin!", pentru duşmani. Pentru toată lumea, Augustin era spaima portarilor. Un mare atacant căruia, dacă s-ar fi născut cu vreo trei decenii mai tîrziu, i s-ar fi spus Gustigol. Sau Sfîntul Golgeter Augustin.
Intră pe www.fotbaladevărat.ro şi vezi 11-le de legendă!