Articol de Liviu Manolache - Publicat miercuri, 15 octombrie 2025 22:57 / Actualizat miercuri, 15 octombrie 2025 23:42
Regula U21 introdusă în Superliga la startul ediției 2016-2017 continuă să nască discuții pro și contra. Primii fotbaliști incluși au fost cei născuți după 1 ianuarie 1994, ei fiind beneficiari doar în primul sezon. Începând cu vara lui 2025 s-a trecut la a șasea grupă de vârstă, pragul fiind stabilit la 1 ianuarie 2004.
Gazeta Sporturilor vă prezintă o analiză detaliată privind evoluțiile jucătorilor care au intrat în grupa celor născuți după 1 ianuarie 2000, beneficiari până în stagiunea 2022-2023.
Aceștia au avut la dispoziție două campionate fără regulă, timp rezonabil pentru a demonstra că experiența câștigată în perioada în care au fost protejați le-a fost utilă.
Analiză GSP: cine a confirmat, cine e mediocru și cine a eșuat
Așadar, ne referim la cei născuți în 2000 și 2001, fotbaliști de peste 24 de ani și mai mici de 26 de ani, cei mai apropiați de vârsta la care se atinge potențialul maxim. Analiza finală i-a împărțit pe aceștia în trei categorii:
au confirmat: sunt incluși cei care s-au impus la nivelul primei ligi, au ajuns la națională și/s-au au fost subiectul unui transfer important;
mediocri: nu s-au impus ca jucători de bază în Superligă, dar și cei care au alternat între prima și a doua ligă;
au eșuat: cei care au dispărut din radarul principalei competiții interne.
Întâiul jucător din grupa analizată a fost Vladimir Screciu, debutant în Superliga la 16 ani, opt luni și 19 zile (2 octombrie 2016, FCSB - Universitatea Craiova 2-1), chiar în sezonul în care s-a implementat regula U21.

În același campionat, tot în tricoul oltenilor, avea să bifeze debutul și primul fotbalist născut în 2001, acesta a fost Jovan Markovic (16 ani și 9 zile, pe 1 aprilie 2017, U Craiova-CFR Cluj 1-4).
În total, 106 autohtoni eligibili U21 au bifat cel puțin o prezență, 64 născuți în 2000 și 42 în 2001.
20,1%din totalul debutanților U21 în cele 10 sezoane cu regulă sunt născuți în 2000 și 2001.
15 au confirmat, dintre care nouă au ajuns la naționala mare.
Dintre cei 106, numai 15 îndeplinesc măcar o condiție pentru a fi incluși în categoria ,,au confirmat”, asta însemnând un procent de doar 14,2%. Iată și câteva informații / explicații legate de aceștia și echipele care i-au lansat, respectiv beneficiare:
FCSB a fost cea care a investit cel mai mult în achiziționarea lor, roș-albaștrii transferându-i pe Târnovanu de la Poli Iași, Miculescu de la UTA și Bîrligea de la CFR Cluj
Aproximativ nouă milioane de euro a plătit Parma pentru Valentin Mihăilă, un record pentru Universitatea Craiova. Prestațiile din campionat le-au asigurat transferuri afară și lui V. Screciu, B. Racovițan, A. Dumitrescu, M. Popa sau A. Sefer.
Mihai Lixandru: crescut de FCSB, a fost împrumutat de bucureșteni la Gaz Metan 2021/'22 și CS Mioveni 2022/'23, cu fiecare picând în B. S-a întors la roș-albaștri și, după două retrogradări consecutive, au urmat două titluri la rând.
Valentin Țicu a parcurs pașii de la copil de mingi la căpitanul Petrolului. Deși este accidentat de o lungă perioadă de timp, s-a impus în tricoul prahovenilor, devenind unul dintre liderii ploieștenilor.
Alin Fică și o întrebare cu răspuns greu de găsit: a beneficiat cu adevărat de regula U21? Perioada în care a fost eligibil s-a dovedit a fi un adevărat chin, 10 jocuri în trei sezoane și doar 447 de minute! În schimb, când nu a mai avut protecție, a devenit unul dintre preferații lui Dan Petrescu, care l-a utilizat în 35 de meciuri din ediția anterioară (2.383 de minute).
Ultimii doi ani pentru Jovan Markovic au fost foarte slabi, fiind măcinat de probleme medicale și acuzat în dese rânduri de lipsă de profesionalism. Totuși, deși ar putea fi inclus și pe lista celor mediocri, faptul că a produs peste 40 de goluri și a jucat 164 de meciuri doar în Superligă, dar și cele trei selecții la naționala mare sunt motive suficiente pentru a fi inclus în prima categorie valorică.
Iată lista cu cei 15 care au confirmat și echipele unde au debutat în principala competiție internă:
CFR Cluj 3 (Daniel Bîrligea, Claudiu Petrila, Alin Fică);
Universitatea Craiova Craiova 3 (Vladimir Screciu, Valentin Mihăilă, Jovan Markovic);
FC Botoșani 2 (Bogdan Racovițan, Victor Dican);
Sepsi 1 (Andres Dumitrescu); Astra 1 (Mihai Popa);
Gaz Metan 1 (Mihai Lixandru); Petrolul 1 (Valentin Țicu);
Poli Iași 1 (Ștefan Târnovanu);
Rapid 1 (Antonio Sefer);
UTA Arad 1 (David Miculescu).
Nouă dintre cei 15 au ajuns la națională: D. Bîrligea, Cl. Petrila, B. Racovițan, Vl. Screciu, V. Mihăilă, J. Markovic, Șt. Târnovanu, A. Sefer și D. Miculescu. Comparativ, ultima grupă care nu a beneficiat de regulă, cea cu jucători născuți în 1992 și 1993, a avut 11 ,,tricolori” care au jucat și în Superligă ca fiind eligibili pentru selecționata U21.
Urmează categoria celor care au avut prestații mediocre în cele două sezoane de după ieșirea de sub protecția regulii U21, nu au atins nivelul de încredere primit sau au făcut ,,naveta” între primele două divizii.
Sunt 16 jucători (15.1 %), dintre care pe nouă îi găsim prezenți în stagiunea curentă de Superligă: Răzvan Ducan (Farul), Robert Neacșu (Metaloglobus), Vlad Pop (Unirea Slobozia), Alexandru Ișfan (Farul), Dragoș Albu (FC Hermannstadt), Andrei Gorcea (UTA), Alexandru Oroian (FC Hermannstadt), Alexandru Cîmpanu (FC Botoșani) și Denis Hrezdac (UTA).
Ce s-a întâmplat cu restul?
15 confirmări și 16 în care încă ne mai punem speranțe. Restul reprezintă eșecul generației: 75 de fotbaliști au dispărut complet din radarul Superligii chiar în timpul în care erau eligibili sau imediat după ce au ieșit de sub protecția regulii impuse de FRF! Un procent uriaș: 70,8% din total! Ba mai mult, 56 dintre ei nu se mai regăsesc nici măcar la nivelul ligii secunde, de 3,7 ori mai mulți față de cei care au confirmat!
Așadar, 52,8 % dintre cei care au beneficiat de regula U 21 au ajuns, în cel mai fericit caz, jucători de Divizia C sau de ligile regionale din Italia sau Germania. Astfel, printre formațiile care s-au ales cu foști jucători eligibili se regăsesc nume precum Crișul Sântandrei, FC Rovine, FC Pucioasa, Vulturii Fărcășești, Unirea Braniștea, SCM Zalău, Viitorul Ianca, Teleajenul Vălenii de Munte, OSC Bremerhaven sau CfR Pforzheim.
Și câteva nume: Aurelian Păun, Andrei Joca, Andrei Paliu, Emanuel Dat, Costin Ciucureanu, Salvatore Marrone, Alexandru Ilie, Gabriel Răducan, Cătălin Măgureanu, Răzvan Andronic, Adrian Moescu, Ionuț Zanfir, Ștefan Cană, Luis Nițu, Denis Rusu.
Surpriza Viitorul / Farul!
Privind peste lista echipelor care au promovat jucători din categoria analizată și ale căror evoluții au fost incluse în rândul eșecurilor surprinde prezența trupei de la malul Mării Negre, cea care a fost principalul furnizor pentru România U 21 la Euro 2019, când „tricolorii” au fost semifinaliști.
Dobrogenii au debutat trei fotbaliști, pe Marius Sebastian Leca, pe Alex Georgescu și Florian Haită, fără ca măcar unul dintre ei să se impună în Superligă.
Cât au însemnat jucătorii născuți 2000 și 2001 în ultimele două sezoane în care s-au încadrat în regulă (2021/'22, 2022/'23), dar și în următoarele două fără regulă?
O ultimă analiză ne arată cum ,,s-au evaporat” jucătorii autohtoni din grupa studiată. Astfel, dacă în penultimul sezon în care au fost eligibili au evoluat 60 de români născuți între 1 ianuarie 2000 și 31 decembrie 2001, numărul acestora a scăzut de trei ori în a doua ediție în care nu au mai fost protejați de regulă, fiind depășit de cel al fotbaliștilor străini de aceeași vârstă, printre ei și nume care au devenit importante precum Tiago Goncalves, Kader Keita, Baba Alhassan, Tobias Christensen, Albion Rrahmani, Carlos Mora, Anzor Mekvabishvili sau Marinos Tzionis.
'21/'22: 60 U21 autohtoni născuți în 2000-2001;
'22/'23: 45 U21 autohtoni născuți în 2000-2001;
'23/'24: 25 foști U21 autohtoni născuți în 2000-2001;
'23/'24: 23 străini născuți în 2000-2001;
''24/'25: 21 foști U21 autohtoni născuți în 2000-2001;
'24/'25: 31 străini născuți în 2000-2001
Clasamentul la zi din Superliga
Soluția de urgență? Un fost mare internațional, pregătit să-i ia locul lui Arne Slot la Liverpool