Articol de Oana Duşmănescu - Publicat marti, 08 iulie 2025 13:38 / Actualizat marti, 08 iulie 2025 15:27
Nume mari de pe terenul de tenis vorbesc despre faptul că jocul de pe iarba de la Wimbledon a devenit mult mai lent, din cauza a trei factori importanți: vremea, suprafața și mingile.
„Ce naiba se întâmplă la această ediție a turneului de la Wimbledon? De ce totul pare să meargă atât de lent?”, s-a întrebat jucătorul spaniol Carlos Alcaraz, care va juca azi în sferturile de finală ale turneului londonez împotriva englezului Cameron Norrie.
Într-adevăr, scrie El Pais, tendința ultimelor două decenii continuă și anul acesta, pentru că tenisul pe iarbă a suferit o transformare semnificativă.
„Totul e mai lent, mingi mai lente, pe care le simți altcumva”
Nu mai este vorba despre venit la fileu, ci despre jocul prelungit pe linia de fund. „Iarbă sau zgură?” se întreabă publicația spaniolă, care încearcă să găsească motivele pentru care tenisul pe iarbă, cea mai rapidă suprafață, tinde să-și încetinească remarcabil cadența.
„Totul e mai lent, mingi mai lente, pe care le simți altcumva”, a mărturisit Alcaraz, 22 de ani, numărul 2 mondial, după ce l-a învins, duminică, pe rusul Andrey Rublev, cu 6-7 (5), 6-3, 6-4, 6-4. Declarația sa e menită să reflecte senzația generală din rândul jucătorilor, care au remarcat anul acesta o încetinire a jocului ce și-a pus amprenta pe desfășurarea meciurilor.
„Cred că e din cauza mingilor”, a fost de părere Novak Djokovic, care nu leagă totuși acest aspect numai de jocul pe iarbă.
„Iarba perenă” favorizează mai mult efect, care înainte nu era posibil
Totuși, din 2001, turneul de Grand Slam de la Londra se desfășoară pe o suprafață de iarbă specială, denumită „amestec de iarbă perenă”, mai rezistentă. De-atunci au fost observate o scădere progresivă a vitezei de joc și o similitudine crescută cu condițiile jocului pe zgură.
„Acum jucătorii care folosesc mai mult efect pot obține rezultate mai bune, lucru care înainte nu era posibil. E evident mai simplu să joci din spatele terenului acum decât la începutul carierei mele”, a confirmat jucătorul sârb, care a luat pentru prima oară parte la acest turneu în anul 2005.
Începutul secolului XXI a marcat o schimbare esențială din acest punct de vedere. În 2002, ITF a impus folosirea unor mingi cu 6,5% mai mari decât până atunci la turneele pe iarbă, ceea ce a însemnat automat o frânare a vitezei jocului de tenis.
Impactul a fost unul imediat. În același an, în finala de la Wimbledon, care i-a adus față în față pe australianul Lleyton Hewitt și pe argentinianul David Nalbandian, s-a încheiat fără niciun serviciu-voleu. Deși Roger Federer domina acest sport, stilul strategic practicat de Rafael Nadal și de Djokovic câștiga teren.
Același lucru s-a întâmplat și în tenisul feminin. Forța surorilor Williams începea să se impună, iar mai apoi a venit era jucătoarelor versatile - Simona Halep, Angelique Kerber sau Ashleigh Barty.
Schimbarea suprafeței de joc și creșterea dimensiunilor mingilor sunt cauzele unui efect mai pronunțat
Anul acesta, temperaturile ridicate, de-a dreptul înăbușitoare - 33 de grade Celsius - au dăunat grav suprafeței de joc de la Wibledon.
„Condițiile de joc au fost mai lente decât în anii precedenți; mingea a devenit foarte grea, o simți bine în rachetă, dar nu are viteză”, a explicat un alt spaniol, Alejandro Davidovich-Fokina.
„Aproape că sunt mai obosit decât după un meci de la Roland Garros”, a adăugat și francezul Gael Monfils. „Totul se mișcă extrem de lent, mingile sunt mari. Când începe schimbul de mingi, știi din start că va fi unul foarte lent. Totul se desfășoară la o viteză mult mai mică decât la începutul carierei mele. Chiar și servele sunt lente”, a explicat veteranul în vârstă de 38 de ani.
Și rusoaica Anastasia Pavlyuchenkova a confirmat acest lucru după vcitoria fin turul al treilea în fața niponei Naomi Osaka: „Totul e foarte lent și asta m-a ajutat pentru că adversara a servit foarte bine”.
Între timp, șeful echipei de întreținere a terenurilor de la All England Club, Neil Stubley, a dat vina în principal pe arșiță. „Căldura a făcut terenul mai lent. Mingea e mai aderentă pe iarbă”, a spus acesta, apărându-se: „Întotdeauna încercăm să ne asigurăm că mingea sare și se mișcă la o viteză constantă”.
Canadianul Denis Shapovalov a criticat însă, în primul rând, mingile: „Sunt îngrozitoare. Jocul pe iarbă a devenit o glumă proastă. Asta nu mai e iarbă, e mai lentă decât zgura”.
Petra Kvitova a dat și ea vina mai degrabă pe mingi: „Nu cred că e iarba, mai degrabă mingile. Dar e foarte adevărat că totul a devenit mai lent”.
Americanca Jessica Pegula a spus că iarba este o suprafață mai dificil de controlat, pentru că este „vie”. Însă mai toți au fost deacord asupra unui fapt: turneul de la Wimbledon nu mai este cel pe care îl știau.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
