Articol de Ionuţ Iordache, Adrian Jitea - Publicat luni, 08 decembrie 2025, 10:28 / Actualizat luni, 08 decembrie 2025 10:29
„Tricolorele” părăsesc astăzi Rotterdam-ul, orașul unde au obținut locul 9 în lume pentru România, cel mai bun din ultimii 10 ani
Fără a avea pretenția că am reușit să cunoaștem cu adevărat Rotterdam în cele 12 zile petrecute aici, mai ales că am stat o bună parte din timp la sala Ahoy și vremea nu a fost prea prietenoasă pentru turiști, am rămas cu câteva impresii despre al doilea cel mai mare oraș al Olandei, sau al Țărilor de Jos, așa cum a fost redenumită țara începând cu 1 ianuarie 2020.
Iar pentru că Amsterdam este un oraș mult mai cunoscut românilor și, implicit, nouă, am încercat să facem o comparație între cele două „dam”-uri. Și am descoperit 5 diferențe care ne-au atras atenția.
1. Arhitectura atipică
Distrus în mare măsură în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai ales în zona centrală, Rotterdam a fost reconstruit într-un stil avangardist și experimental.
Pare că orice arhitect cu idei năstrușnice a primit acceptul autorităților de a „redesena” orașul. Așa a luat naștere un amalgam de clădiri cu stiluri arhitecturale total diferite, de la clădiri postmoderne, high-tech și futuriste, la blocuri de locuit care par din Balcani sau la case și vile elegante.
Dacă Amsterdam este celebru pentru clădirile sale joase, cu fațade ornamentale și cromatică unitară, formată din cărămidă roșie sau maro închis, Rotterdam e din altă poveste.
Este singurul oraș cu adevărat „de zgârie-nori” din Țările de Jos. Aici se află cele mai înalte șapte clădiri din țară, prima fiind De Zalmhaven, care măsoară 215 metri.
Această densitate mare de beton, oțel și sticlă se întrepătrunde cu clădiri masive și complet nonconformiste, cu geometrii neobișnuite, combinații de culori și forme extrem de ciudate.
Vulpea uriașă și falusul imens
Și pare că nu doar arhitecții au primit acceptul de a-și duce ideile la capăt, ci și artiștii stradali.
Așa au apărut în oraș o vulpe uriașă cu o plasă de cumpărături în gură, un BMW roșu care pare că iese dintr-o clădire, o rață imensă desenată ca un iepure, sau un falus gigantic galben creat de sculptorul Joep van Lieshout.
Piese de artă care ar părea ridicole în Amsterdam, dar care aici sunt atracții turistice.
Mai mult, în portul uriaș am întâlnit o fermă plutitoare, dar și un vas imens de croazieră folosit acum ca loc de cazare temporară pentru străini care au obținut azil.
2. Mai puțini turiști
Fiind un oraș mai degrabă industrial, fiind „casa” celui mai mare port al Europei, Rotterdam atrage un număr mult mai mic de turiști decât Amsterdam.
Deși cifrele exacte sunt greu de cuantificat, se spune că Rotterdam are aproximativ 1,5 milioane de turiști pe an, de aproape șase ori mai puțin decât capitala constituțională a țării.
Dacă în Amsterdam putem vorbi de supraturism și de faptul că orașul este sufocat, în Rotterdam atmosfera e mult mai relaxată.
Turismul se bazează pe arhitectura modernă, designul urban sau experiențele culturale contemporane. Se spune că e un fel de Berlin al Țărilor de Jos.
Oamenii vin aici pentru city-break în stil avangardist, pentru festivaluri de muzică sau pentru street food. Atmosfera este una mai „locală”, mai puțin turistică, așa cum este în Amsterdam.
3. Și mai puține coffeeshop-uri
Chiar dacă în Țările de Jos vânzarea și consumul de cannabis nu sunt „legalizate” oficial, ele sunt tolerate prin politica numită gedoogbeleid — deținerea a până la 5 grame „soft‑drugs” (cannabis sau hașiș) pentru uz personal.
„Coffeeshop”-urile sunt singurele locuri unde vânzarea de cantități mici este tolerată, cu reguli stricte: max. 5 g/zi per persoană, fără vânzare de alcool sau droguri „tari”, fără publicitate și fără vânzare către minori.
Dacă aceste coffeeshop-uri sunt peste tot în Amsterdam (în jur de 165 de asemenea localuri), nu același lucru este valabil în Rotterdam, unde se estimează că sunt doar vreo 40.
Mai mult, de la 1 ianuarie 2013, coffeeshop-urile nu ar trebui să vândă persoanelor care nu sunt rezidente ale Olandei. Regulă care nu se aplică aproape deloc în Amsterdam, dar care este mai strict respectată în Rotterdam.
4. Fără Red District
Dacă Amsterdam atrage mulți turiști și datorită „Cartierului Roșu”, zona în care prostituția a ajuns punct de atracție, Rotterdam a eliminat complet acest district întâlnit în mai multe orașe din Țările de Jos.
Istoric a existat o zonă gen „Red Light”, dar aceasta a dispărut în timp din dorința de a limita infracționalitatea, traficul de persoane și exploatarea femeilor.
Rotterdam a renunțat de mult la prostituția în vitrină, fiind unul dintre primele orașe olandeze care a înlăturat acest tip de prostituție vizibilă. Procesul a început în anii ’70 și a continuat treptat prin decizii locale, restructurări urbane și reglementări.
În prezent, prostituția se desfășoară într-un mod mai ferit în Rotterdam, prin bordeluri autorizate, cluburi sau servicii de escortă.
5. Nu sunt „obsedați” de biciclete
Amsterdam este recunoscut drept capitala mondială a bicicliștilor, locul în care se spune că sunt mai multe biciclete decât locuitori. Este un oraș iconic pentru biciclete, cu piste dedicate, parcări subterane și supraetajate și cu o cultură puternică de bike-sharing.
Chiar dacă infrastructura velo este dezvoltată și în Rotterdam, numărul celor care aleg această modalitate de transport este mult mai mic.
Explicația este simplă: străzile sunt mult mai largi decât în Amsterdam, iar infrastructura orașului a fost gândită pentru traficul auto și transportul industrial.
Dar în ambele orașe sunt puține mașini comparativ cu alte localități europene, iar blocajele de trafic sunt rare.
Doar că motivele sunt diferite: în Amsterdam traficul auto este limitat, mai ales în centrul istoric, parcările sunt scumpe și accentul se pune pe mobilitate ușoară, gen pietoni sau biciclete. În Rotterdam, bulevardele sunt mai largi, iar transportul în comun este mai rapid și mai diversificat.
Top 5 locuri de vizitat în Rotterdam
1. Delfshaven
Această zonă pitorească a supraviețuit bombardamentelor din 1940 și păstrează clădirile vechi din secolul XVII. Aici se află vechiul port de unde plecau pelerinii olandezi către America.
2. Markthal
Este o combinație ciudată între piață și complex rezidențial, iar la interior tavanul este pictat cu fructe și legume în mărime naturală. Piața a fost construită deasupra unui vechi cimitir.
3. Casele cubice
Cube Houses sau Kubuswoningen sunt niște experimente arhitecturale. Proiectate de Piet Blom, aceste locuințe în formă de cub, înclinate, simbolizează „pădurea urbană”, fiecare casă fiind un „copac”. Sincer, nu creează chiar această impresie 😊.
4. Portul
Cel mai mare port din Europa poate fi vizitat cu tururi ghidate printre containere și terminale. Ca fapt inedit, are o rețea subterană de tuneluri pentru transportul mărfurilor.
5. Podul Erasmus
Este simbolul modern al orașului și unul dintre cele mai fotografiate obiective. Culoarea și forma sa distinctivă i-au adus denumirea de „Lebăda Albă”.
Soluția de urgență? Un fost mare internațional, pregătit să-i ia locul lui Arne Slot la Liverpool
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
