Articol de Alin Buzărin - Publicat luni, 11 mai 2026 14:38 / Actualizat luni, 11 mai 2026 16:21
Șeful CCA depășește orice limită prin delegarea pe care vrea să o facă la cel mai important meci al campionatului.
Domnul nu dorește pieirea păcătosului, ci îndreptarea lui (Ezechiel 33:11). Cităm din Biblie. Dumnezeu este șeful CCA. La figurat, dar și la propriu. Iar osânditul la blândă și creștinească îndreptare, păcătosul, adică, e Radu Petrescu. Hărăzit prin voia divină să fluiere (în biserică, așa cum ne-a obișnuit) la Craiova - U Cluj, meciul care va decide titlul de campioană. O blasfemie, ca să rămânem în cadrul tematicii bisericești!
Probabil că așa va fi
Informația e deocamdată „pe surse”, dar când semnătura e a lui Justin Gafiuc, echivocul dispare. Exact acum o săptămână, cu doar câteva ceasuri înainte de lugubrul comunicat al CCA, Justin ne prevenea că Vassaras tocmai a pus în cristelniță apa sfințită în care urmau a fi spălați Szabolcs Kovacs și Cătălin Popa, autorii blestemăției cu acel ofsaid de la Craiova - Dinamo.
A avut dreptate colegul de la GSP, șeful arbitrajului a ieșit cu acea spovedanie aiuritoare, lipsită de orice logică, în urma căreia nelegiuiții au redevenit neprihăniți.

Vreo 15 ani de năzdrăvănii
Prin prisma confirmării surselor infailibile ale lui Justin, Radu Petrescu e ca și plecat spre Bănie, după ce-și va fi făcut încălzirea (aceste rânduri se scriu luni la prânz) la Metaloglobus cu Hermannstadt.
După trei luni de pauză (un VAR și o plimbare la liga a patra Neamț, probabil pentru spovedanie la Sihăstria, nu se pun) cel mai mare gafeur din istoria arbitrajului românesc primește un premiu cu coroniță. Povestea cu portarul Beto, de acum vreo 15 ani, e depășită de năzdrăvănia recentă de la Petrolul - FC Argeș, când a anulat un gol doar pentru că așa a avut el chef.
Într-o logică normală a Comisiei Centrale, Petrescu, după catastrofalele și epocalele sale greșeli, ar fi trebuit scos din arbitraj. Eliminat pe vecie! El însă e folosit în continuare la întreaga sa capacitate de lotru năimit să-i jefuiască pe săraci ca să dea la bogați. Bogații fotbalului nostru niciodată n-au destul, le mai trebuie, iar când nu pot obține altfel, pun haiducii să țină calea la drumul mare. Oricui!
Palicarul din Pireu
După jaf, judecătorul de pace coboară din caleașcă și-i mângâie pe lotrii pe creștet, în loc să-i trimită la sare, cum s-ar cuveni. De mai bine de un deceniu, Vassaras e judecătorul de pace al fotbalului nostru. Dibăcia sa de palicar din Pireu l-a chivernisit cum trebuie. Nu ne mai temem de grec, pentru că ne-am obișnuit cu el.
Conducătorii de cluburi de la noi sunt scăldați în aceleași băltoace levantine, miros dulceag a anason ca și „frațicul de la Patrida”, au în sânge aceeași negustoreală de iarmaroc și în priviri aceeași plăcere de a căuta și de a păcăli fraierul. Ce n-au ei e mărinimia pe care Kyros o are. Doar o inimă largă precum a sa poate opinti la purificarea păcătoșilor prin iertare. Încurcate mai sunt căile Domnului, însă negustorului de tsipuraki din Agora îi convine să fie așa. Nu i-a plăcut niciodată calea cea dreaptă!