Articol de Eduard Apostol, Ioana Mihalcea - Publicat marti, 25 ianuarie 2011 00:00 / Actualizat luni, 24 ianuarie 2011 23:00
Într-un superinterviu pentru Gazetă, Cristi Borcea s-a prezentat aşa cum n-a mai făcut-o niciodată
Cristi Borcea. Omul tocmai a făcut 41 de ani, este iubit, apreciat, înjurat şi hulit în egală măsură. Se plimbă mult prin toată lumea, şi fiindcă îi place, şi fiindcă are diverse probleme medicale. Dialogul de circa 45 de minute - Borcea nu e recunoscut ca un om răbdător - s-a purtat în Antalya, acţionarul dinamovist cazîndu-se la acelaşi hotel cu echipa. Diferenţa se face prin faptul că şi-a închiriat un apartament şi are un salon unde să pufăie din trabucele lui Cohiba, "de 200 de euro fumul", cum îi zicea un prieten. Se laudă cu programul de la sala de forţă, plus 300 de "abdomene" zilnic şi ore întregi petrecute la Spa, dar îşi dă în vileag neputinţa în faţa dulciurilor cînd dezvăluie, spăşit, că a dat iama în baclavale cu o seară înainte.
- Cum ar fi Cristi Borcea la 41 de ani dacă n-ar exista Dinamo?
- Unul dintre cei mai bogaţi şi sănătoşi oameni din România.
- Ce vă mai motivează să investiţi la Dinamo?
- Chiar dacă acum nu mă gîndesc decît să fiu sănătos, cînd se va găsi cineva care să ţină cu adevărat clubul, atunci mă voi retrage. Am o datorie morală să nu las Dinamo, fiindcă m-am născut cu acest club în sînge.
- Dacă aţi fi fost suporter dinamovist, cum aţi fi reacţionat din tribună la meciurile echipei din tur?
- Aş fi venit, în primul rînd, la toate partidele. N-aş fi stat la TV sau pe internet... M-aş fi enervat teribil în peluză, înjuram de toţi sfinţii, fiindcă e inadmisibil să luăm goluri în halul în care le-am luat.
Dudu e febleţea lui
- Care e fotbalistul preferat?
- Dudu Georgescu. Cu golurile lui am început să iubesc fotbalul şi pe Dinamo. În '77 apăruseră tricouri negre cu chipul lui şi cu Gheata de Aur, a fost primul cadou la care am ţinut. Cînd eram la şcoală, îmi scriam 9 pe spatele tricourilor şi numele Dudu Georgescu.
- Ce jucător celebru aţi vrea să vedeţi în tricoul lui Dinamo dacă l-aţi putea transfera?
- (se gîndeşte) Pe cine? Pe Messi, nu? Pe Mutu, de-al nostru. Stai! Pe Cristiano Ronaldo, trece-l acolo, că m-a înnebunit fi-miu cel mare cu el, doar de ăla vorbeşte.
- Cu ce echipă de afară aţi vrea să semene Dinamo? Ca performanţe, marketing, suporteri, orice.
- (strigă) Real Madrid!!!
- Care e meciul dumneavoastră preferat?
- Dinamo - Hamburg 3-0. Am venit cu 9 ore înainte pe stadion. Sîntem singurii care am jucat cu minimum 50.000 de oameni în tribune şi înainte, şi după Revoluţie.
- Şi cel pe care îl urîţi?
- N-o să pot şterge niciodată acel 0-1 de la Urziceni, în 2009, cînd am ratat ultimul titlu. Şi mai e 1-3 cu Lazio, din 2007. Meciul de la Urziceni mi-a marcat viaţa, mi-a luat tot elanul. Atunci am pierdut 5 ani din viaţă.
Într-un super interviu pentru Gazetă, Cristi Borcea s-a prezentat aşa cum n-a mai făcut-o niciodată
Cristi Borcea. Omul tocmai a făcut 41 de ani, este iubit, apreciat, înjurat şi hulit în egală măsură. Se plimbă mult prin toată lumea, şi fiindcă îi place, şi fiindcă are diverse probleme medicale. Dialogul de circa 45 de minute - Borcea nu e recunoscut ca un om răbdător - s-a purtat în Antalya, acţionarul dinamovist cazîndu-se la acelaşi hotel cu echipa. Diferenţa se face prin faptul că şi-a închiriat un apartament şi are un salon unde să pufăie din trabucele lui Cohiba, "de 200 de euro fumul", cum îi zicea un prieten. Se laudă cu programul de la sala de forţă, plus 300 de "abdomene" zilnic şi ore întregi petrecute la Spa, dar îşi dă în vileag neputinţa în faţa dulciurilor cînd dezvăluie, spăşit, că a dat iama în baclavale cu o seară înainte.
- Cum ar fi Cristi Borcea la 41 de ani dacă n-ar exista Dinamo?
- Unul dintre cei mai bogaţi şi sănătoşi oameni din România.
- Ce vă mai motivează să investiţi la Dinamo?
- Chiar dacă acum nu mă gîndesc decît să fiu sănătos, cînd se va găsi cineva care să ţină cu adevărat clubul, atunci mă voi retrage. Am o datorie morală să nu las Dinamo, fiindcă m-am născut cu acest club în sînge.
- Dacă aţi fi fost suporter dinamovist, cum aţi fi reacţionat din tribună la meciurile echipei din tur?
- Aş fi venit, în primul rînd, la toate partidele. N-aş fi stat la TV sau pe internet... M-aş fi enervat teribil în peluză, înjuram de toţi sfinţii, fiindcă e inadmisibil să luăm goluri în halul în care le-am luat.
Dudu e febleţea lui
- Care e fotbalistul preferat?
- Dudu Georgescu. Cu golurile lui am început să iubesc fotbalul şi pe Dinamo. În '77 apăruseră tricouri negre cu chipul lui şi cu Gheata de Aur, a fost primul cadou la care am ţinut. Cînd eram la şcoală, îmi scriam 9 pe spatele tricourilor şi numele Dudu Georgescu.
- Ce jucător celebru aţi vrea să vedeţi în tricoul lui Dinamo dacă l-aţi putea transfera?
- (se gîndeşte) Pe cine? Pe Messi, nu? Pe Mutu, de-al nostru. Stai! Pe Cristiano Ronaldo, trece-l acolo, că m-a înnebunit fi-miu cel mare cu el, doar de ăla vorbeşte.
- Cu ce echipă de afară aţi vrea să semene Dinamo? Ca performanţe, marketing, suporteri, orice.
- (strigă) Real Madrid!!!
- Care e meciul dumneavoastră preferat?
- Dinamo - Hamburg 3-0. Am venit cu 9 ore înainte pe stadion. Sîntem singurii care am jucat cu minimum 50.000 de oameni în tribune şi înainte, şi după Revoluţie.
- Şi cel pe care îl urîţi?
- N-o să pot şterge niciodată acel 0-1 de la Urziceni, în 2009, cînd am ratat ultimul titlu. Şi mai e 1-3 cu Lazio, din 2007. Meciul de la Urziceni mi-a marcat viaţa, mi-a luat tot elanul. Atunci am pierdut 5 ani din viaţă.
Obsedat de Champions League
- Pentru ce favor aţi ţine cu Steaua?
- De multe ori m-am gîndit la asta: doar dacă Steaua ar învinge echipa de pe primul loc, eu aş fi locul 2 şi cu victoria rivalilor aş trece pe prima poziţie, aş cîştiga titlul şi aş merge în grupele Champions League. Rămîne o obsesie pentru mine, Liga asta...
- Ce-aţi face dacă aţi putea da timpul înapoi?
- Aş gestiona mult mai bine finalul de campionat 2008-2009. Înţelegeţi ce vreţi! Şi-acum mi-aduc aminte că dacă Alexandru Tudor nu-i dădea aiurea un cartonaş galben lui Tamaş la 3-1 cu Timişoara, Gabi juca la Urziceni şi alta era situaţia.
- Dacă aţi avea puteri magice pentru îndeplinirea unei singure dorinţe, care ar fi aceea?
- Champions League!
- Ce-aţi schimba la dumneavoastră, dacă aţi putea?
- Ficatul!
- Ce reprezintă pentru dumneavoastră data de 7 mai 1986?
- E o zi normală... Nuu, e o zi nefericită din viaţa mea!
"Aş vrea să fiu un necunoscut"
- Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră?
- Înainte era 90 la sută fotbal şi 10 la sută afaceri. Acum e 50 la sută sănătate, 25 la sută fotbal şi 25 la sută afaceri.
- Ce muzică ascultaţi cînd conduceţi?
- În România, doar Radio Romantic. Serios! Asta fiindcă sînt sentimental, un romantic prin definiţie.
- Sînteţi o persoană ranchiunoasă? Aveţi resentimente, ţineţi minte cînd cineva vă greşeşte?
- Nuuu. Sînt impulsiv, mă enervez, înjur, fac ca toţi dracii, dar iert şi uit.
- Sînteţi deranjat că orice aţi face sînteţi în atenţia presei şi publicului?
- Da. La început îmi plăcea, alergam după publicitate, acum am trecut de faza aia.
- V-ar conveni să fiţi un necunoscut, un om de rînd?
- Da, d-aia mă duc în America. Şi fiindcă am problemele despre care aţi scris voi în Gazetă, şi pentru timpul extraordinar de acolo, şi pentru că nu se uită lumea după mine să-mi gestioneze fiecare mişcare.
"N-aş vrea să fiu Napoleon, s-a curăţat devreme"
- Care e cel mai interesant oraş pe care l-aţi vizitat?
- Trebuie să aleg doar unul? Roma!
- Unde v-ar plăcea să vă stabiliţi permanent?
- La Miami.
- Care e ultima carte pe care aţi citit-o?
- Una despre viaţa lui Napoleon Bonaparte. Am citit cel puţin 10 cărţi despre el. Mă fascinează personalitatea lui. E ca un stimulent pentru mine. Omul ăla s-a ridicat, a coborît, s-a ridicat din nou, a căzut iar şi apoi iar s-a ridicat.
- V-aţi dori să fiţi un fel de Napoleon?
- Nuu. De ce? Păi, a murit undeva pe la 50 de ani. S-a curăţat devreme, prefer să trăiesc aşa cum se poate.
"Am instinct criminal, d-aia am succes în ceea ce fac"
- Ultimul film care v-a plăcut?
- <Ezel>, un serial turcesc. E de viaţă, cu de toate, dramă, comedie, social etc.
- Dacă aţi putea face schimb de vieţi cu o altă persoană pentru o zi, cine ar fi?
- (se gîndeşte vreo 10 secunde, se strîmbă, după care rîde) Brad Pitt! Înţelegeţi de ce... Angelina...
- De la cine aţi învăţat în viaţă?
- De la toţi. La Dinamo, că-i ştiţi mai bine, de la Ţălnar şi de la Ursu, cînd eram mai copil, apoi de la Cornel Dinu, Petre Buduru. În afaceri? Cu asta m-am născut, cu un instinct criminal. Am un tupeu ieşit din comun. Te naşti ca să ai succes, altfel degeaba îl învăţ eu pe unul sau pe altul, dacă nu are în sînge acel ceva. Sînt în afaceri de la 19 ani. Am intuiţie, talent...
- Lumea vă descrie în multe feluri, cum vă vedeţi dumneavoastră?
- (îşi ia o faţă superioară, zîmbeşte apoi) Diabolic! Aşa sînt şi sînt mîndru de asta. Fereşte-te de mine!
- Dacă s-ar scrie o biografie, ce titlu ar avea?
- Cu asta m-ai omorît! În domeniile în care am fost implicat, am fost mereu cel mai bun. Poate ar merge <Cristi Borcea - mereu numărul 1>.
- Sînteţi credincios?
- Da. De multe ori m-a ajutat Dumnezeu şi Îi sînt recunoscător pentru asta.
Tata "cîine roşu", copiii la fel
- Cum i-aţi transmis pasiunea pentru Dinamo fiului cel mare, Patrick?
- El are 13 ani, dar de la 3 ani l-am cărat după mine la stadion. Patrick mă ceartă primul cînd dau vreun jucător important. Eu am plecat în America, însă el n-a lipsit de la nici un meci al lui Dinamo. Depinde de el dacă îmi va călca pe urme. Gemenii Mihai şi Melissa au 7 ani, dar mai degrabă sînt pasionaţi de şcoală, de calculatoare. Mihai ar trăi şi fără mîncare cred, e înnebunit după calculatorul ăla!
- Ce le-aţi spune copiiilor să nu facă niciodată?
- Să nu se apuce de droguri, e cel mai urît lucru pe lumea asta.
- Cum aţi reacţiona dacă băieţii ar veni şi v-ar zice: <Tată, ţin cu Steaua!>?
- N-ar avea ce să caute în casa mea!
- Ce îi vedeţi pe copii făcînd în viitor?
- Ce vor ei. Mie mi-ar plăcea să se ocupe de afacerile familiei. Să punem bazele unei dinastii.
Se crede de neegalat
- Ce prieteni de încredere aveţi?
- Adică să cred în ei? Hmmm. Dinainte de Revoluţie, îi am pe cei doi cu care am început la butelii, Costel Rizescu şi Florian Walter. Cu ei am fost şi cînd eram amărîţi, şi acum, la bogăţie. Tot de atunci mai sînt Cornel Ţălnar şi Emil Ursu. După '90, s-a alăturat <grupului> şi Marius Vizer. Şi mai am doi prieteni <deficienţi>, înţeleg ei cînd vor citi, Bobi, sîrbul de la Aquarium, şi avocatul Cristi Sîrbu.
- Pe o scară de la 1 la 10 cît de mulţumit sînteţi de rezultatele lui Dinamo sub conducerea dumneavoastră?
- Dacă dăm la o parte Liga Campionilor, am obţinut tot ceea ce se putea obţine în România. Dar Champions League era un bonus mare, aşa că mi-aş da nota 7 sau 8. Dar reţineţi: nici un conducător din istoria fotbalului românesc nu va reuşi să mă egaleze vreodată pe plan intern! Am luat 10 trofee în 7 ani.
Ar fi bun la "boicotul benzinei"
- Cît aţi pierdut cu criza asta mondială?
- Foarte mult, fără cifre că mă ia capul.
- Ştiţi cît mai costă un litru de benzină?
- (se strîmbă) Cum cît? 4 lei.
- Nu, a sărit bine de 5 lei!
- Cîît? Atît de mult?! Păi, ce, e aur?! Aţi înnebunit?!
- Vă simţiţi bine ca român sau v-ar fi ajutat să aveţi altă naţionalitate?
- Orice-ar fi, sînt mîndru că sînt român.
"Filmul meu preferat rămîne <Naşul>. Eu aş fi personajul Michael Corleone, interpretat de Al Pacino. Cred că o să fac cumva să mă întîlnesc cu acest actor"
"Cînd eram mic visam să mă fac poliţist, să prind hoţii şi bandiţii"
"De ce sînt obsedat să mă îmbrac în alb şi roşu? De la 9 ani, de cînd mi-a făcut mama primul steag cu Dinamo, am ştiut că aceste culori sînt cele mai frumoase din lume"
Cristi Borcea, acţionar Dinamo
