Articol de Remus Răureanu, Cătălin Țepelin - Publicat miercuri, 21 septembrie 2011 00:00 / Actualizat miercuri, 21 septembrie 2011 12:10
Într-o dezbatere liberă şi spectaculoasă despre jocurile copilăriei, Gazeta pune faţă în faţă opiniile specialiştilor care analizează comportamentul şi perspectivele celor născuţi şi crescuţi într-o lume digitalizată la maximum.
PRO / "Ei vor schimba lumea", spune Don Tapscott, autorul bestsellerului "Crescuţi digital"
Canadianul Don Tapscott, pe care fostul vicepreşedinte al SUA, Al Gore, îl consideră "un adevărat guru al spaţiului virtual", este unul dintre cei mai înfocaţi susţinători ai noii generaţii de "virtuozi digitali".
În cadrul unui proiect de cercetare în valoare de 4 milioane de dolari, a intervievat aproape 10.000 de oameni, iar rezultatele au constituit fundamentul cărţii sale, "Crescuţi digital". Ce spune Tapscott? "Dacă înţelegeţi Generaţia Net, veţi înţelege viitorul!".
Mai întîi, el a trecut în revistă toate criticile îndreptate către cei crescuţi într-o lume digitală: "sînt mai înceţi la minte decît eram noi la vîrsta lor", "sînt dependenţi de net, îşi pierd abilităţile sociale şi nu mai au timp pentru sporturi şi activităţi sănătoase. Rezultatul este o generaţie de oameni ciudaţi şi obezi", "sînt lipsiţi de ruşine", "pentru că părinţii i-au răsfăţat, se simt dezorientaţi în lumea reală şi le e teamă să aleagă o cale", "îşi agresează prietenii online", "sînt violenţi", "nu posedă nici un fel de etică a muncii şi vor fi angajaţi slabi", "aceasta e cea mai narcisistă şi mai egocentristă generaţie".
Apoi încearcă să demonteze pas cu pas acuzele, "Este natural să ne temem de ceea ce nu înţelegem", şi să scoată la lumină toate calităţile unei generaţii pentru care tehnologia este ceva la fel de natural ca respiraţia.
Cum explică Tapscott fuga de sport a tinerilor? "Cînd noi eram copii, părinţii ne controlau orice mişcare în casă. Afară eram liberi. Părinţii de acum au anulat practic libertatea de a te juca afară, atenţia lor s-a mutat de la creşterea sănătoasă a copiilor, la protejarea lor. Dintr-un protecţionism exagerat sau influenţaţi fiind de pericolele gen infracţiuni, droguri, violenţă etc. Şi exista un singur loc unde copiii puteau să se joace liberi în interiorul casei - computerul. Pentru tinerii de-acum, spaţiile online devin mai atrăgătoare, în timp ce lumea fizică devine din ce în ce mai ostilă".
Dar încheie într-un ton optimist: "Cu reflexele lor ajustate la viteza şi libertatea actuale, aceşti tineri plini de resurse încep să transforme toate instituţiile vieţii moderne. Ei pun valoare pe libertate - libertatea de a fi aşa cum sînt, libertatea de alegere. Vor să personalizeze tot, chiar şi joburile lor. Au învăţat să fie sceptici, să verifice ceea ce văd şi citesc în media, inclusiv pe internet. Apreciază onestitatea. Sînt colaboratori excelenţi, cu prieteni online şi la serviciu. Le place viteza şi le place să inoveze. Aşadar, atacînd tineretul, criticii luptă împotriva viitorului".
"Jocurile online îi învaţă pe tineri să lucreze în echipă şi sînt benefice pentru minte. Te obligă să decizi, să alegi, să stabileşti priorităţi" - Steven Johnson, scriitor american
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
CONTRA / Interviu cu psihologul Aurora Liiceanu: "Copiii de azi nu pot avea prieteni"
- Doamna Liiceanu, e vreo diferenţă între un copil care s-a jucat doar în faţa blocului şi în curtea şcolii şi un altul care-şi petrece timpul numai în faţa calculatorului?
- Efectul este următorul: copiii care se joacă şi vorbesc doar la calculator nu pot avea prieteni. Dacă nu te joci baba -oarba, de-a v-aţi ascunselea, n-o să fii niciodată capabil să socializezi, să interacţionezi cu persoane reale. Mediul virtual devine universul tău, nu lumea reală.
- Care ar fi cauza?
- Lucrurile depind în mare măsură de părinţi. Eu spun aşa: copiii sînt democraţi, pe cînd părinţii nu sînt. Dacă adulţii încurajează comparaţii de genul adidaşi scumpi / adidaşi ieftini, haine de firmă / haine ieftine, şi puştii vor copia gîndirea asta. Următorul pas e să caute doar copii care respectă criteriile pe care le-au învăţat de la părinţii lor, adică se vor uita la haine, la încălţăminte înainte să se joace cu cineva.
- Şi înainte nu conta statutul social?
- Pe vremea mea, ne jucam de mici afară, eram prieteni adevăraţi şi diferenţele sociale nici nu se vedeau. Nici unul dintre noi nu sesiza că celălalt are bani mai mulţi sau
mai puţini. Interpersonalitatea anulează diferenţele de orice fel. Cînd eşti copil nu realizezi că prietenul tău are pantofi vechi, decît dacă părinţii îţi atrag atenţia.
CITEŞTE PRIMELE DOUĂ PĂRŢI ALE DEZBATERII GSP DESPRE JOCURILE COPILĂRIEI
Partea a doua: SUPER FOTO Puzzle cu amintiri: mingea de 35, guma Turbo, cheia de gît ... Continuă tu! Hagi s-a speriat şi a înfiinţat o Cupă
Comportamentul copiilor îi îngrijorează pe foştii internaţionali. Hagi a înfiinţat în 2008 o competiţie care îi poartă numele, rezervată juniorilor mici. "Regele" a povestit că era cu Popescu atunci cînd a avut o revelaţie şi i-a venit ideea să-i implice pe copii în "Cupa Hagi": "Eram într-o zi acasă cu copiii mei şi cu ai lui Popescu. Nici nu ne mai auzeam de gălăgie, aşa că la un moment dat am strigat la ei: «Ia mai ieşiţi afară să vă jucaţi!». Atunci mi-am dat seama că tinerii de azi nu prea mai fac mişcare deloc".
"Toată Europa e sedentară!"
Mircea Rădulescu, directorul Şcolii de antrenori din FRF, zice că toţi copiii, din toată Europa, au obiceiul românilor, acela de a nu face sport: "S-a ajuns să se discute la forumurile UEFA despre treaba asta, toată lumea e îngrijorată! Scoţia a luat prima măsură în sensul ăsta: legitimează copiii la cluburi de la vîrste foarte mici, de la 4-5 ani! Chiar dacă nu ajung fotbalişti profesionişti, există măcar garanţia că ei vor face mişcare şi se vor dezvolta sănătos".
"Mă uit cu îngrijorare la faptul că tot mai puţini sînt tentaţi să urmeze o facultate de sport, dovadă că avem acum în jur de 2,5 oameni pe loc la admitere. La un moment dat, era bătaie mare, şi 30 de candidaţi pe loc!" - Viorel Cojocaru, rector UNEFS (Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti)
"Copiii noştri nu ies din casă, asta e grav! Păi, mie îmi spunea tata că mă rupe cu bătaia dacă mai joc fotbal după ora 8 seara! Altfel nu intram în casă, aş fi jucat zi şi noapte" - Gheorghe Hagi, fost internaţional
"La «obligatea», eram numărul 1! O dădeam în bară oricînd voiam eu, îi făceam varză pe toţi tovarăşii cu care jucam! Mă jucam cu mingea şi-n sculare, şi-n culcare, d-aia am şi ajuns aşa de tehnic" - Ionuţ Luţu, fost internaţional
"O să încerc să-l conving pe fiul meu să se joace afară, dar degeaba îi cumpăr eu zece mingi, dacă toţi colegii de şcoală o să-l atragă numai către calculator. Sincer să fiu, şi eu mă joc FIFA 2011 cu orele" - Costin Lazăr, mijlocaş PAOK Salonic
"Atîta vreme cît în şcoală se face o singură oră de sport, deşi la nivelul UE recomandările clare sînt pentru trei ore, nu se poate naşte decît un mare semnal de alarmă. Plus că mulţi elevi vin cu scutiri şi nu fac deloc, din vina lor, a părinţilor sau a profesorilor" - Viorel Cojocaru, rector UNEFS7 din 10 copii ştiu să se joace pe calculator. Doar 2 din 10 pot înota fără ajutor
64% dintre copiii sub 14 ani accesează zilnic calculatorul, iar 59% dintre ei intră în fiecare zi pe Internet
