300 de metri de onoare » Torţa pe mîinile românilor!

Torţa olimpică s-a aprins pe 10 mai la Atena. Şi de atunci tot călătoreşte, fiind purtată din mînă în mînă de oameni de toate vîrstele, de toate naţionalităţile şi cu meserii care mai de care. Pînă la Londra, acolo unde îşi va încheia misiunea pe stadionul Olimpic, o dată cu ceremonia de deschidere a Olimpiadei care va avea loc pe 27 iulie.

O oră pînă la locul de întîlnire cu torţa
În Marea Britanie, flacăra olimpică a ajuns pe 19 mai. Organizatorii au declarat că ea va vizita în cele din urmă peste 1.000 de oraşe din Regat. Tot ei au spus că au pus la punct această acţiune timp de 3 ani de zile. De ce le-a luat atît? Pentru ca orice britanic, indiferent de domiciliul său, să parcurgă nu mai mult de o oră de acasă şi pînă la locul de întîlnire cu torţa olimpică.

Ziua 62 a fost a românilor
Ziua a 62-a a fost una importantă pentru englezii care stau cam la 50 de mile de Londra, aproximativ 80 de kilometri. Maidstone, Ramsgate, Sandwich şi alte cîteva mici comunităţi. Nimeni dintre aceste orăşele nu a vrut să rateze un astfel de moment. Unii dintre ei au fost cei mai norocoşi. Pentru că flacăra olimpică trecea prin faţa casei lor şi-au scos scaunele din casă şi au aşteptat bucuroşi venirea convoiului olimpic. Alţii şi-au rezervat trotuarul. Un profesor de la o şcoală primară catolică a luat aprobare de la districtul de care aparţinea şcoala pentru 60 de metri din trotuarul din faţa bisericii. De acolo urmau să vadă fericitul eveniment 240 de copii.

Poveştile spuse de prieteni
Fericiţi au fost şi 5 români, aleşi de către Samsung, sponsorul Olimpiadei, să poarte torţa olimpică. Adrian Hădean, Cătălin Stelian, Bogdan Cismariu, Marius Radu şi Cristina Bogdan au fost cei cinci norocoşi. La români se spune că "norocul şi-l face omul cu mîna lui", iar în cazul celor 5 proverbul merge de minune. Ei au fost selecţionaţi de către Samsung pentru contribuţiile lor în comunităţile din care fac parte. Nu ei s-au lăudat cu ele. Prietenii lor le-au făcut publice, iar oamenii le-au votat poveştile.

800 de grame, 8.000 de găuri, 8.000 de oameni
Fiecare dintre ei a primit un număr. Astfel avea să afle unde şi la ce oră îşi va începe misiunea. Una extrem de scurtă, aproximativ 300 de metri de alergat cu o torţă care cîntăreşte doar 800 de grame şi are 8.000 de găuri, cîte una pentru fiecare persoană care a alergat cu torţa de la Atena şi pînă la Londra.

Numărul 37
Lui Adrian Hădean i-a picat numărul 37. E clujean şi e gastronom, bucătar pentru copii! Face mîncare, dar în acelaşi timp coordonează un program de nutriţie pentru piticii din grădiniţe. Pe un stîlp e lipită o hîrtie cu numărul 37. Acolo va aştepta românul preluarea ştafetei. Tot acolo aşteptau şi cei 240 de copii din Ramsgate. Lîngă trotuarul lor rezervat de către "teacher-ul " lor urma să aibă loc schimbul.

Altfel de poliţişti
Apariţia poliţiştilor pe motocicletă anunţă momentul. Copiii au abandonat desenele făcute de ei la şcoală cu mare trudă. Mai tentante par acele baghete umflate cu aer care fac zgomot mare atunci cînd se lovesc între ele. Lumea e bucuroasă. Şi civilizată. Măsuri extreme de securitate, cu siguranţă. Dar nimic deranjant. Poliţiştii în uniformă, vorbim doar de ei, sînt discreţi. Mai mult decît atît, zîmbesc, iar cei de pe motociclete bat "cuba" cu copiii şi oamenii de pe margine! Nici o privire încrîncenată şi nici o grimasă de disperare balcanică! Şi încă ceva! Circulaţia a decurs normal pe acea stradă pînă aproape de momentul apariţiei convoiului olimpic. Adică cu un minut înainte!

Adrian a primit ultimele indicaţii de la poliţiştii de traseu. Femei şi bărbaţi, îmbrăcaţi sport, şort şi tricou cu însemne olimpice, dar cu legitimaţia ataşată pe braţ, asigură securitatea celui care duce torţa mai departe. Sînt tot poliţişti şi aleargă cot la cot cu ei. În spate, caravana, adică bus-urile celor trei sponsori au oameni angajaţi pentru a face show pe traseu. Printre ele şi autobuzul rezervat celor care duc spre Londra torţa olimpică. Acolo s-au suit, rînd pe rînd, şi cei 5 români după ce şi-au terminat treaba.

Budapesta nu e Bucureşti
Au urmat poveştile de pe traseu şi emoţiile trăite. Tot în acel autobuz a fost făcut şi un top al întrebărilor primite pe traseu. Un britanic merge în continuare pe mîna Budapestei ca fiind capitala României, în timp ce la polul opus, un puşti a devenit extrem de simpatic cînd a dorit să afle dacă torţa este din aur!

Torţele vor rămîne la ei, la fel şi costumele speciale create pentru acest eveniment. Au fost puse într-un suport special şi fără gaz în ele pentru a nu avea probleme la aeroport. Iar englezii le-au blocat sistemul de aprindere pentru a fi siguri că nu vor mai funcţiona niciodată. Flacăra olimpică şi atît!

Poveştile cutremurătoare
Bogdan Cismariu şi Marius Radu au povestit cam ce s-a întîmplat în autobuzul care le-a fost destinat. Pentru că a fost suficient timp, fiecare alergător şi-a spus propria poveste. Acolo au gasit un bărbat care, după ce i-a murit copilul de doi ani, a decis să facă o fundaţie pentru tratarea cancerului. Tot acolo au aflat despre o fetiţă de 12 ani care a decis să alerge, deşi e bolnavă de cancer. Aşa au aflat şi de colegul lor de 14 ani care a fost bătut la şcoală pentru că-i lua apărarea unui coleg care suferea de autism sau despre un pensionar în vîrstă de 65 de ani care a traversat înot de două ori Canalul Mînecii.

800 de grame cîntăreşte torţa olimpică
8.000 de găuri are torţa, adică numărul total de oameni de pe toate continentele care au dus mai departe flacăra olimpică
300 de metri a avut de alergat fiecare dintre cei 8.000 de oameni care au purtat torţa olimpică

ADRIAN HĂDEAN este din Cluj. Are 35 de ani şi este bucătar la o grădiniţă de copii. Da, aţi citit bine, se ocupă în fiecare zi de meniurile pentru pitici. Hrăneşte 1.000 de copii din 5 grădiniţe în fiecare zi. "Nu este uşor deloc pentru că trebuie să mă încadrez în raţia zilnică de 7 lei pentru fiecare copil. Îmi place ce fac, mă motivează să găsesc reţete variate şi gustoase. Cred că de aici mi se trage nominalizarea. Personal, nu consider că merit să fiu aici, la Londra, mai mult faţă de ceilalţi, mai ales că la 19 ani eram un pic mai sprinten".

CĂTĂLIN STELIAN este actor şi a declarat că n-are viaţă personală. Încearcă să convingă oamenii că trebuie să investească în teatru. A făcut pro bono pentru "Salvaţi copiii".

CRISTINA BOGDAN este lector universitar la Facultatea de Litere şi predă antropologie. A nominalizat-o un fost student de-al ei. A fost complet surprinsă pentru că nu este o persoană sportivă. Îi place să facă excursii, dar cel mai mult îi place programul de antropologie cu care a reuşit descoperiri unice în domeniu.

BOGDAN CISMARIU este instructor de alpinism. A declarat că nu duce turiştii pe munte pentru propria plăcere, ci pentru ca oamenii să descopere plăcerea de a urca pe munte.

MARIUS RADU are 30 de ani şi a afirmat că are una dintre cele mai frumoase meserii din lume, game-urile electronice. "A te juca pe calculator nu e chiar un lucru rău". Lucrează la un program educaţional privind riscurile jocurilor electronice şi merge la şcoli pentru a le spune copiilor să nu devină dependenţi de jocuri.