Gata, începe sărbătoarea pe zgură! Roland Garros are doi favoriţi, dar "les jeux ne sont pas faits"!

Oare cînd am ajuns la ultimele săptămîni de zgură? Roşul prafului de cărămidă a inundat Europa aceasta care vrea cu tot dinadinsul să-l înmoaie cu ninsori, nori şi temperaturi de sub 10 grade Celsius. Dar e vremea lor, a zgurii şi a roşului, mai mult decît oricînd. Azi începe Roland Garros-ul. Da, începe şi mă gîndesc la două cuvinte. Hot favourite. Doi oameni poartă această ştampilă de cîteva zile încoace. Unul dintre ei o are, de fapt, de ani buni. Ea a primit-o recent, după ce s-a reîmprietenit cu suprafaţa cărămizie la capătul unei răciri de 11 ani a relaţiei.

Să fie atît de simplu? Sau de clar, că simplu totuşi nu e. Să aibă Rafael Nadal şi Serena Williams mîinile deja pe trofee? Chiar dacă la capătul următoarelor două săptămîni va fi aşa, prudenţa şi decenţa şi ce-o mai fi ne obligă să strecurăm acum o dungă de îndoială. Nu există garanţii atunci cînd te afli la startul unui turneu normal, cu atît mai puţin la al unuia care durează două săptămîni. Nu există garanţii pentru nimic.

Serena a simţit asta pe propria piele anul trecut, cînd a pierdut în primul tur în mod dramatic, dar şi aberant. N-a putut închide un singur meci în faţa unei jucătoare, Virginie Razzano, care şi-a pus sufletul pe teren, dar care, în mod normal, n-ar fi trebuit s-o frîneze pe americancă. Dar s-a întîmplat, precedentul există! Mezina Williams nu ieşise niciodată din primul tur la un turneu de Mare Şlem, însă s-a petrecut anul trecut şi lucrurile nu mai pot fi date înapoi. Se poate merge doar înainte, spre un nou Roland Garros la vîrful căruia stau Maria Şarapova, deţinătoarea titlului, şi Victoria Azarenka, învinsele Serenei în finalele de la Madrid, respectiv Roma, pregătite să muşte din tortul celei mai mici şovăieli. Oricum, americanca rămîne favorita.

În cazul lui Rafa lucrurile stau altfel. El nu vine după 11 ani de dansat pe alte suprafeţe să fure trofeul balului, el se află pe teritoriul unde dansează de obicei cel mai bine. Dacă s-ar acorda titluri din oficiu, doar pe baza isprăvilor trecute, ar merita cîte o Cupă a Muschetarilor în fiecare an. Dar nu e aşa. Trebuie s-o cucereşti mereu, s-o meriţi cu ceea ce ai de oferit, de aruncat în luptă acum, nu cu ceea ce ai strîns. Cu prezentul, nu cu trecutul. Iar prezentul marelui favorit Rafa, învingător de 7 ori la Paris, cu o singură înfrîngere în buzunar, recent campion la Madrid şi Roma, i-l oferă pe Novak Djokovici drept posibil adversar în semifinale. Adică fix pe omul care l-a bătut în altă curte a lui, la Monte Carlo! Şi atunci, mai e ceva sigur?

Da. Dacă Serena şi Rafa vor cîştiga înseamnă că munca, emoţia, nervii lor de încă două săptămîni i-au dus acolo. Dacă nu, atunci formula se va aplica altora. Les jeux ne sont pas faits.