Articol de Luminiţa Paul - Publicat duminica, 17 februarie 2013 00:00 / Actualizat duminica, 17 februarie 2013 10:12
Vineri s-a aflat că Serena Williams va prelua poziţia de lider mondial cînd noul clasament va fi făcut public, luni dimineaţă. Va prelua ceva ce i-a aparţinut deja în alte 123 de săptămîni, inclusiv în acei ani 2002-2003 în care cîştiga turneele de Mare Şlem aşa cum înfulecă prăjituri un diabetic inconştient. Apoi a venit o perioadă tulbure, cu accidentări, dizolvarea motivaţiei, căutarea altor provocări pe tărîm artistic, în modă şi actorie.
În martie 2006, în plină zodie a căutărilor pentru mezina Williams, pe atunci cu 7 trofee majore în vitrină, fosta mare campioană americană Chris Evert îi adresa mai tinerei ei compatrioate o scrisoare deschisă în paginile revistei Tennis. Aceasta începea, ca toate scrisorile, cu: "Dear Serena". Şi continua astfel: "Te gîndeşti vreodată la locul tău în istorie? E ceva de care să-ţi pese? Pe termen scurt, poate vei fi fericită cu lucrurile diferite care se petrec în viaţa ta, dar mă gîndesc că de acum în 20 de ani vei reflecta asupra carierei tale şi vei regreta că nu ai dat 100 la sută pentru tenis".
La momentul respectiv, Serena a tratat momentul cu supremă indiferenţă. "Nu citesc astfel de lucruri", spunea ea. Aveau să vină alţi ani în cariera americancei, amestecaţi. Un Australian Open 2007 cîştigat de pe locul 81 WTA şi cu multe kilograme în plus. Un 2008 cu victorie la US Open şi finală la Wimbledon. Un 2009 cu titluri la Melbourne şi Wimbledon, repetat în 2010.
Să ne întoarcem un pic la scrisoarea lui Evert. "Ai doar 24 de ani, eşti în floarea carierei. Aceştia sînt ani cruciali, pe care nu-i vei mai primi înapoi. De ce să nu te dedici total în următoarele cinci sezoane şi să vezi ce poţi obţine?". Între 2007 şi 2010, Serena a obţinut alte 6 titluri de Mare Şlem, dar a şi lăsat senzaţia că ar fi putut mai mult. A jucat puţine turnee, ca întotdeauna, alese după criterii uneori personale, şi s-a concentrat pe cele cu adevărat importante. Apoi, în 2010, a venit cumpăna vieţii de pînă acum, accidentarea la picior, urmată de embolia pulmonară şi hematomul din stomac. Teama că totul se putea sfîrşi acolo. Şi totul nu însemna tenisul, ci chiar totul. Întoarcerea, în 2011, cu finală la US Open. Un 2012 fabulos, cu trofee la Wimbledon, US Open, Jocurile Olimpice şi Turneul Campioanelor. Nu şi poziţia de lider mondial, cumva paradoxal.
"Nu te critic, îţi ofer un sfat, ca din partea cuiva cu experienţă. Îţi urez succes în tot ce vei face", încheia Evert scrisoarea din 2006. Azi, Serena Williams are 15 titluri de Mare Şlem în palmares, cu 3 mai puţin decît Chris. A revenit, la 31 de ani, 4 luni şi 23 de zile, pe primul loc în lume. Precedentul cel mai vîrstnic lider fusese chiar Chris Evert, la 30 de ani. Aşa că poate, pînă la urmă, Serena a citit scrisoarea. Doar că i-a fost mai uşor să răspundă pe teren. Cu o întîrziere de 7 ani.