Articol de Remus Dinu - Publicat marti, 01 aprilie 2025 03:56 / Actualizat marti, 01 aprilie 2025 14:25
Cristinel Pojar, 57 de ani, fost fotbalist important al Universității Cluj, care a evoluat de-a lungul carierei doar în tricoul „șepcilor roșii”, a comentat, într-un interviu acordat Gazeta Sporturilor, victoria reușită de „U” în derby-ul Clujului, 1-0 cu CFR.
Mult timp secund al lui Petrescu, pe care l-a însoțit la Sportul, Urziceni, dar și în Polonia și Rusia, Pojar vorbește în prima apariție media după 10 ani despre culisele relației sale cu „Bursucul” și de ce a luat decizia de a pune punct colaborării cu acesta.
A fost ani în șir „locotenentul” lui Dan Petrescu, o componentă nelipsită din personalul „Bursucului”, până când drumurile lor s-au separat definitiv în 2014, după ce rușii i-au concediat de la Dinamo Moscova. Avea să fie nu doar ultima călătorie a fostului „U-ist” sub tutela lui Dan Petrescu, ci și o ruptură pe termen nedefinit cu meseria de antrenor.
Pojar a încheiat-o abrupt cu meseria pe care o practicase timp de 15 ani, s-a distanțat puțin câte puțin de Dan Petrescu și a intrat într-un silenzio stampa prelung, întrerupt arareori. Gazeta l-a prins la telefon luni seara, târziu, după ce U Cluj și-a doborât rivala din oraș în derby-ul local.
Cristinel Pojar: „Am vrut să-i dovedesc lui Dan Petrescu integritatea mea”
Ardeleanul din comuna Jucu e o figură inconfundabilă printre fanii lui „U” și nu numai. Primează, bineînțeles, legăturile lui cu Universitatea, clubul pe care l-a reprezentat neîntrerupt timp de 14 ani, din 1984 până în '98. Un „one-club man” fidel, devotat, măcinat de operații la genunchi și cu un singur „roșu” văzut în întreaga carieră de fotbalist!
194 meciuriși opt goluri a adunat Pojar în tricoul Universităţii Cluj, în perioada 1984-1998
Oamenii neutri din fenomen, cei mai tineri dintre ei, îl asociază mai mult cu Dan Petrescu și e greu să-i condamni. Pojar a fost mult timp secundul acestuia, flancându-l pe „Bursuc” în aventurile din România, de la Wisla Cracovia, Kuban Krasnodar ori Dinamo Moscova. Cum s-a sfârșit însă epopeea dintre cei doi?
Într-un dialog purtat aproape de miezul nopții, după ce trăise la intensitate maximă, pe stadion, derby-ul câștigat de „studenții” săi, Cristinel Pojar a făcut confesiuni ample despre parteneriatul profesional cu Dan Petrescu, întins pe durata a mai bine de 11 ani. Explică de ce a refuzat să mai lucreze cu acesta, deși fusese implorat să continue, și scoate la suprafață povești neștiute acumulate în ultimii ani.
„Cred că sunt nouă ani, dacă nu mă înșel, de când am ieșit din fenomen. Vorbesc de antrenorat, fiindcă asta a fost meseria mea anterioară.
După vreo 11 ani și ceva de colaborare cu Dan Petrescu, i-am demonstrat lui integritatea mea, pentru că el, în momentul în care m-am retras, mi-a spus: «Bă, tu vrei să preiei U Cluj, vrei să preiei pe altcineva?». I-am spus: «Nu! Au fost de ajuns 11 ani de colaborare». Dar am vrut să-i demonstrez integritatea mea.
La acel moment, mi-am propus să ies și din fenomen, să ies și din viața publică și să nu mai apar la vreo televiziune! La vremea aceea, eram tot timpul pe la Antena 1 Cluj, Pro TV Cluj. Sunteți prima persoană cu care vorbesc, au tot insistat și alții, m-au invitat la un podcast, dar i-am refuzat politicos, nu am mai vorbit cu presa!”.
Petrescu l-a implorat să continue: „Nu mă lăsa acum, ce dracu'!”
Pojar, campion în 2009 cu Unirea Urziceni, mărturisește că Petrescu a apelat la toate metodele pentru a-l convinge să revină asupra deciziei de atunci:
„La vremea respectivă, nu eram deloc privilegiat. Oriunde aș fi fost, la București, în Polonia, pe urmă trei ani la Urziceni, după care patru ani în Rusia, am fost singur! Singur, singur, singur! Familia mea era în Cluj și, efectiv, n-am mai rezistat presiunii.
Fiind mai coleric, cum am fost și ca jucător, m-am dedicat total când am colaborat cu Petrescu. Total, pentru că ascensiunea am făcut-o împreună, până la nivelul ăla.
Pe urmă, eu i-am zis la vremea respectivă: «Bă, am ajuns până aici, acum tu trebuie să ții trena sus, să continui!». Și a continuat. M-a surprins, când a venit în Cluj, după un an de zile de la întreruperea colaborării... În momentul în care l-am anunțat oficial că nu mai colaborăm, el a tot insistat, m-a sunat de vreo 2-3 ori, mi-a zis: «Nu mă lăsa acum, tu cunoști toate metodele, tot, ce dracu', mă lași?».
I-am spus: «Dane, nu e vorba de bani, nu e vorba de absolut nimic, e vorba și de sănătatea mea! Gândește-te că eu am fost 11 ani singur! Familia în Cluj, iar eu tot singur, singur!». Veneam acasă la două luni, la trei luni, era foarte greu. Iar eu am vrut să dovedesc integritatea mea (n.r. că n-o să dea curs unei alte colaborări).
Trebuie să recunosc cu mare sinceritate că am avut niște remușcări... Mă trezeam noaptea din somn, mă întrebam dacă am luat decizia bună. Dar am intrat într-o zonă de confort după doi, trei, patru ani.
Ulterior, când ne-am reîntâlnit după un an de zile, în 2016, când el a început proiectul la CFR, țin minte că eram în ziua unui meci România - Polonia sau Polonia - România... M-a sunat, eram pe o terasă în Cluj, și ne gândeam unde să vedem meciul. Când stăteam și savuram cafeaua, m-a sunat Petrescu!
El îmi zicea mie «leule», eu îi spuneam lui «lupule». Îmi zice: «Ce faci, mă leule? Sunt în Cluj și nu vii să mă vezi?» Mai ținusem legătura prin mesaje când el era în China...
Îi zic: «Ce puii mei, îți bați joc de mine, ce cauți tu în Cluj?». «Cum, mă, ce să caut? Am semnat cu CFR-ul și ți-am făcut cel mai mare deserviciu, o să ai probleme cu fanii». Mă gândeam că o să am probleme prin Cluj cu fanii lui «U», cu ăștia din galerie, cu toate că de un an de zile nu mai lucram cu el.
Și s-a adeverit, chiar așa s-a întâmplat ulterior, am fost sunat de liderii galeriei. M-am întâlnit cu ei, m-au rugat ca nu cumva să mă duc după Petrescu”, rememorează Pojar.
„Vorbesc rar cu Petrescu, mai ales că eu sunt anti-CFR”
„[Mai vorbiți astăzi cu Dan Petrescu] Vorbim, dar mai rar, mai ales că eu sunt anti-CFR, n-am eu treabă cu CFR-ul! Pentru mine, U Cluj e familia mea, e casa mea!
Mă identific cu clubul acesta, ca jucător mi-am dedicat toată viața acestei echipe, iar ulterior am făcut-o și ca antrenor. Am prieteni la CFR Cluj, pe Bilașco, pe Mara, foștii mei jucători, pe Laurențiu Rus, cu care am o relație foarte bună, dar n-am treabă cu CFR-ul”.
Am făcut lucruri foarte bune cu Petrescu, rezultatele vorbesc. Am început colaborarea la Sportul Studențesc, după promovarea în Divizia A, în 2004, după care, în urma rezultatelor, a urmat ascensiunea noastră. A urmat Wisla Cracovia, într-un campionat bun la vremea respectivă.
- Cristinel Pojar
„Marele merit e al lui Sabău! Dacă știm să profităm, putem prinde primele 4 locuri”
Perceput drept o glorie autentică printre „studenți”, Pojar e încântat de parcursul Universității din acest sezon. Fostul fotbalist, care după retragere a ocupat diverse funcții în clubul de pe malul Someșului, consideră că formația lui Neluțu Sabău are un potențial încă neexploatat:
„E o perioadă extraordinară pentru «U», care se datorează într-o foarte mare măsură conducerii administrative, în special, dar și staff-ului tehnic, jucătorilor și suporterilor, care-s fenomenali. Sunt puține echipe în țară care au suporterii Universității, ați văzut ce [atmosferă] creează ei, ce coregrafii.
E clar, clubul e pe un trend ascendent, un mare merit e al lui Sabău, dar și al conducerii administrative a orașului. E o cofinanțare, automat vin și bani publici.
Obiectivul lor declarat a fost intrarea în play-off... Dar normal că se poate mult mai mult, n-ar trebui să fie presiune acum, obiectivul s-a atins. Adversarele din play-off vor pierde foarte multe puncte, sunt multe derby-uri și vor pierde puncte între ele... Iar noi, dacă știm să profităm, putem să prindem primele patru locuri și o calificare în cupele europene”.
„Am surprins-o pe CFR cu jocul pe care Dan Petrescu îl practica înainte”
Pojar continuă, vorbind despre victoria de aseară:
„M-am bucurat foarte mult pentru victorie! CFR-ul, prin pedigree-ul ei, cu atâtea campionate luate în ultimii 20 de ani, are calitate, are un joc consistent și normal că avea prima șansă.
Dar «U» a făcut ce mai făcea Dan Petrescu în trecutul lor: joc de așteptare, o foarte bună organizare și un joc reactiv. Și exact așa i-am prins noi, prin jocul pe care Dan Petrescu îl practica înainte.
Îmi place foarte mult de Blănuță, e bun! Și cred că echipa asta va prinde un loc bun la final. Era foarte important meciul acesta. Voiam să scot în evidență că U Cluj a practicat un joc extraordinar din punctul de vedere al fazei a doua: joc pragmatic, reactiv, foarte organizat în defensivă. Iar echipa are jucători de calitate, care pot face diferența unu la unu în ultima treime, cum sunt Macalou, Thiam.
Ai bătut o concitadină, mai ai opt meciuri acum, nu trebuie să fie presiune! Sunt multe derby-uri, se mai pot scoate puncte! Tu trebuie să-ți faci punctele și, cine știe, poate U Cluj va ajunge să joace în Europa!”, a punctat Cristinel Pojar.
Sabău l-a vrut lângă actuala echipă a „șepcilor roșii”
Pojar spune că a mai cochetat chiar și-n ultimii ani cu Universitatea, dar fără să dețină o funcție oficială în club, deși Sabău și președintele Radu Constantea au insistat să li se alăture:
„Neluțu și Radu Constanțea m-au vrut la actuala societate a lui U Cluj, care a luat ființă în 2016. Toți au insistat să merg și să colaborez cu ei într-o funcție de conducere, pe parte tehnică. Mi s-a propus orice, director tehnic, director sportiv, antrenor, deși știau că nu mai vreau să continui pe linia asta de antrenorat.
Dar am rămas într-o zonă de confort pe lângă echipă, am stat patru sau cinci ani, până la promovarea în Divizia B, și ulterior până când am pierdut promovarea cu Lobonț. Însă am stat doar într-o funcție onorifică, nu una de răspundere, deși aveam absolut tot la dispoziție, aveam birou...
Prietenii îmi spuneau că nu pot sta în această zonă de confort, așa că, până la urmă, în 2021 am luat decizia de a mă retrage.
Le-am spus că am luat această hotărâre și că nu trebuie să dau explicații nimănui, nici să fac conferință de presă, nimic de genul acesta, fiindcă nu eram într-o funcție oficială. Le-am spus că voi fi alături de echipă toată viața mea, dar că vreau să fac un pas înapoi.
Ei au mai insistat ulterior, prin Radu (n.r. Constantea), prin Neluțu Sabău. Asta a fost! Le-am spus atunci: «Niciodată să nu spui niciodată, dar eu vreau să mă retrag o perioadă». Acum lucrurile merg foarte bine acolo. Eu sunt foarte liniștit.”.