FOTBAL  »  Superliga  »  DEZVOLTARE

Mental coaching-ul în sport: un moft sau un instrument necesar pentru marea performanță? Interviu cu profesionistul căruia i-au trecut pragul nume grele din fotbal: „La început m-am lovit de reticență totală”

Un număr din ce în ce mai mare de fotbaliști apelează la mental coaching pentru a trece peste momentele de cumpănă // foto: Guliver/gettyimages
Un număr din ce în ce mai mare de fotbaliști apelează la mental coaching pentru a trece peste momentele de cumpănă // foto: Guliver/gettyimages

Articol de , - Publicat marti, 06 septembrie 2022 15:27 / Actualizat marti, 06 septembrie 2022 16:11

Mental coaching-ul: un moft sau o unealtă necesară în drumul spre succes? Trainerul Bogdan Gribincea dezvăluie pentru cititorii GSP.ro dedesubturile unei practici deja împământenite în sportul de elită, cu un număr în creștere de adepți și în România.

„Învață să-ți antrenezi atât corpul, cât și mintea” e unul dintre sfaturile lui Cristiano Ronaldo, unul dintre cei mai mari fotbaliști ai tuturor timpurilor.

Roger Federer, printre cei mai apreciați jucători de tenis din istorie, întărește ideea: „Tăria mentală este unul dintre cei mai importanți factori pentru a avea o carieră de succes”.

Aici intervine antrenamentul mental, cheia dezvoltării unei mentalități imbatabile. Acesta este definit drept „sprijinul personalizat care îi ajută pe sportivi să-și optimizeze potențialul, pentru a obține performanțe la nivel înalt”.

Bogdan Gribincea, mental coach-ul la care s-au „abonat” fotbaliștii români

Trecut cu vederea pentru multă vreme de sportivi și conducătorii de club deopotrivă, antrenamentul mental adună din ce în ce mai mulți adepți și în sportul românesc. Pentru a avea o imagine mai clară asupra fenomenului, GSP.ro a luat legătura cu unul dintre „actorii” principali ai acestuia. 

Este vorba despre Bogdan Gribincea, un trainer tânăr, dar cu experiență în acest domeniu, în care s-a implicat „full time” începând din 2015.

Bogdan lucrează alături de Ilie Poenaru, actualul antrenor de la UTA, de mai bine de 3 ani. I-a fost alături când o pregătea pe Academica Clinceni și a lucrat îndeaproape cu mulți dintre jucători în cel mai bun sezon din istoria clubului, 2020/2021, încununat cu un loc în play-off-ul Ligii 1.

Între timp, și-a extins portofoliul. Numeroși sportivi români, în special fotbaliști, i-au trecut pragul și au început să lucreze la consolidarea tăriei mentale. Printre clienții „publici”, cu care Bogdan s-a fotografiat și afișat pe rețelele de socializare, se numără Larisa Iordache, Raul Rusescu, Adrian Șut și Octavian Popescu.

- Domnule Gribincea, cum vă recomandați? Mental coach, psiholog sportiv? 
- Termenul care funcționează mai bine este mental coach.

- Mental coaching-ul este un element din ce în ce mai întâlnit în pregătirea sportivilor. Cât de important îl considerați în atingerea performanțelor de vârf? 
- Contează în proporție de 99%. Un sportiv reușește sau pică în primul rând ca urmare a factorului mental. Există fotbaliști talentați cărora nu le iese jocul dacă nu sunt bine la nivel mental, sunt și fotbaliști poate nu la fel de talentați, dar care reușesc să producă foarte mult tocmai pentru că sunt bine din punct de vedere mental.

„La început, reticență totală”

- Cum e privit acest „antrenament mental” la noi? Devine o obișnuință printre sportivi sau e văzut mai degrabă ca un moft, o ciudățenie? 
- Vă pot spune cum s-a întâmplat în cazul meu. Eu am lucrat prima dată cu Ilie Poenaru, apoi am ajuns la Clinceni. Acolo a existat reticență totală la început, iar în următoarele 6-8 luni am construit relații cu băieții, astfel încât să înțeleagă omul din spatele mental coaching-ului. 

- Detaliați, vă rugăm. 
- Apoi toți clienții au venit din recomandări, pe ideea „mergi acolo, că e bine”. În felul ăsta, mental coaching-ul este acceptat. În rest, când fotbaliștilor nu le este recomandat de vreun coleg, am observat că există mentalitatea „eu n-am probleme, de ce să merg la mental coach?”. Apare ideea că la mental coach mergi doar dacă ești la pământ.

- Să înțelegem că cei mai mulți clienți din sport provin din fotbal. 
- Da. Lucrez cu jucători de la vreo 7 echipe din Liga 1.

- Spuneți-ne în ce constă o ședință obișnuită, câteva caracteristici generale. 
- Ca să împart în categorii: fiecare ședință are două părți. Partea de metode, de lucru cu subconștientul, și lucrul cu partea conștientă, coaching-ul, cu întrebări. Mai există o doză mică de sugestii, care au legătură cu expertiza mea. Apar sugestii legate de fotbal, dar venite logic. În mare parte, sunt metode care abordează problemele prin subconștient, un fel de meditație. Această metodă pe care o folosesc se numește Theta Healing. 

- Theta Healing?
- Un tip de meditație care accesează subconștientul, prin care se pot schimba programele mentale și se pot elibera emoțiile negative.

- Revenind... 
- Apoi avem partea de coaching, prin care jucătorilor li se transmite la nivel conștient ce-i poate scoate din acea stare. Dacă doriți, vă ofer un exemplu.

- Vă rugăm. 
- Un jucător are momente într-un joc în care trebuie să paseze și altele în care să șuteze. În ambele situații nu îi iese nimic. De multe ori, jucătorului îi pică încrederea, pentru că se rezumă la rezultat, la faptul că nu i-a ieșit. Atunci vin cu întrebări: „OK, hai să vedem faza. Ce s-a întâmplat aici? Ce a dus la greșeală, ce ai fi putut face diferit?”

- Așa... 
- Urmărim 3 aspecte mari: poziția avută, dacă a fost bună sau nu, momentul declanșării acțiunii și viteza. Întrebându-l, fotbalistul devine conștient de lucruri banale. Mental coaching-ul nu face minuni. În afară de partea de terapie, de Theta Healing, este vorba de lucruri absolut normale, simple.

- Cumva, îi ghidați să găsească singuri răspunsurile. 
- Da. Din punctul meu de vedere, sunt puține lucruri complicate în viață. Dacă omul își pune întrebările potrivite, găsește soluția. «Ce ar fi trebuit să faci ca să-și reușească șutul?» «Să mă poziționez mai bine». «De ce nu te-ai poziționat bine?» «Pentru că nu m-am informat». «OK, care e comportamentul tău referitor la asta în timpul antrenamentelor?» «Păi, nu prea mă informez». Astfel devine conștient că trebuie să lucreze la asta la antrenamente, să-și dezvolte această abilitate.

Mental coaching-ul în sport: un moft sau un instrument necesar pentru marea performanță? Interviu cu profesionistul căruia i-au trecut pragul nume grele din fotbal: „La început m-am lovit de reticență totală”
Bogdan Gribincea, în stânga, alături de Ilie Poenaru // sursă foto: Instagram

Bogdan Gribincea, mental coach: „Majoritatea sportivilor se confruntă cu frica de greșeală”

- Cât de mult diferă aspectele la care se lucrează, în funcție de sportul pe care-l practică clienții? Pe ce se pune accent în cazul celor care practică sporturi de echipă, față de cei din sporturi individuale, precum tenisul? 
- Nu diferă foarte mult. Eu am clienți din fotbal, gimnastică, tenis și scrimă ca sporturi. Mă ajută faptul că stăpânesc bine partea de fotbal ca nivel de informații, fac asta de mai mult timp. Dar la nivel de metodă este la fel. În sporturile individuale, depinzi doar de tine. În cazul sporturilor de echipă, nu. Partea de mental coaching presupune și ca jucătorii să-și dezvolte capacitatea de a crea relații cu ceilalți. Uneori se întâmplă să nu te afli în poziția potrivită pe teren pentru că ai un conflict cu un anumit coleg. În cazul ăsta, eu îi învăț cum să vorbească cu coechipierii. La nivel individual, focusul este pe gestionarea presiunii, frica de greșeală atunci când ai toți ochii pe tine.

- Există un moment oportun în care sportivii să înceapă să lucreze la partea mentală? Este imperios, mult mai benefic să pornești pe drumul ăsta la început de carieră? 
- Momentul oportun este când respectivul copil începe să facă sport. În general, sportivii nu au rezultate pentru că nu și-au antrenat încrederea atunci când erau mici. Nu blamez pe nimeni, dar așa se întâmplă. Sportivul ajunge adult și este afectat de opinia celorlalți, de frica de greșeală. Ăsta este simptomul cu care se confruntă majoritatea: frica de greșeală. Cu cât de apuci mai devreme să lucrezi la partea mentală, cu atât devii mai imun la asta ca adult, foarte puternic la nivel mental. În primul rând, jucătorul trebuie să fie bine, în vână, să fie motivat și să se simtă puternic.

- Care este procesul prin care un sportiv ajunge să colaboreze cu dumneavoastră? 
- Mai întâi, sportivul pică, simte o durere. Știe că nivelul său din ultimul timp este sub ceea ce reușea în trecut, simte că nu mai are control, apar blocaje când are mingea la picior și se gândește că are nevoie de ajutor. Atunci se întâmplă să apară recomandările și vine la mine. Pasul 2 este să creez o relație cu jucătorul, pentru că altfel nu funcționează colaborarea. Uneori, asta durează o ședință. Alteori, mai multe. Sportivul înțelege că a venit aici pentru că se află într-un proces de dezvoltare continuă până se lasă de fotbal. Toți clienții pe care-i am, cu una, două excepții, nu au plecat după ce au venit prima dată.

„Ca la dentist”

- Realitatea, așadar, este că sportivii vă caută cu precădere atunci când trec prin momente delicate, nu din dorința de a trece la nivelul următor în momente în care deja le este bine. 
- E ca la dentist. Dacă nu te doare măseaua, nu mergi la consult. Se respectă cam același tipar.

- Un număr important de fotbaliști cu nume din fotbalul intern v-au trecut pragul, din câte am putut observa pe pagina dumneavoastră de Instagram. Când a început această „avalanșă” de vizite? 
- Nu aș spune că a fost o avalanșă, s-a întâmplat treptat. Totul i se datorează lui Ilie Poenaru, cu care am lucrat și o fac în continuare. Am lucrat ulterior cu mare parte din lotul Academicii Clinceni. Pentru că au existat rezultate, au apărut recomandările. Așa au venit câte unul luna asta, unul luna următoare, și tot așa. Abia acum apare avalanșa, pare că sunt mulți. Eu cred foarte mult în proces, în construirea de relații.

- În încheiere, ce recomandare aveți pentru tinerii fotbaliști români care se pregătesc să facă pasul la o echipă din străinătate și vor schimba mediul, colegii, cultura? 
- Să vină primii și să plece ultimii de la antrenamente. Să fie dedicați 100% și să gândească orice lucru pe care-l fac, să-și pună întrebări. Să-și propună obiective specifice, să lucreze la anumite aspecte: pase, șuturi, driblinguri, poziționare. Să urmărească atent progresul de la antrenamente, pentru că tot ce se întâmplă acolo se adună și se transformă în comportament. Dacă ei dau 100% la scară mică, își formează o mentalitate de campion, și astfel cresc șansele să facă față. Dacă antrenamentul este făcut doar din inerție, atunci dispare conștientizarea.

Citește și:

Magazioner, ultras, preot, psiholog, impostor? Cazul misteriosului bărbat angajat de Dinamo din DDB: „Am două facultăți, cum să fiu «sifonul» lui Elias?!”

FCSB l-a cumpărat cu bani mulți, dar îl ține în „probe” timp de doi ani! » GSP prezintă toate detaliile salariale din contract

Playtech: Loredana, APARIŢIE WOW! Poza care a şocat internauţii, nimeni nu credea că va face asta. Nu ai voie să ratezi aşa ceva!


Comentarii (3)
sile007
sile007  •  07 Septembrie 2022, 15:23
Postat de cpt.ahab pe 06 Septembrie 2022, 17:50

Hm, iată un tip care știe să antreneze vidul. Așa se traduce "mental coach" în cazul lui Oct. Popescu.

Pe vremuri mai aveai umor cateodata...ai imbatranit urat bre.

istet10
istet10  •  06 Septembrie 2022, 23:24
Postat de cpt.ahab pe 06 Septembrie 2022, 17:50

Hm, iată un tip care știe să antreneze vidul. Așa se traduce "mental coach" în cazul lui Oct. Popescu.

La Bani si la Giafer ce gasesti? Si mai sunt pe acolo destui.

cpt.ahab
cpt.ahab  •  06 Septembrie 2022, 17:50

Hm, iată un tip care știe să antreneze vidul. Așa se traduce "mental coach" în cazul lui Oct. Popescu.

Vezi toate comentariile (3)
Comentează