Articol de Marius Mărgărit - Publicat joi, 09 aprilie 2026, 10:56 / Actualizat joi, 09 aprilie 2026 10:56
Marcel Coraș (66 ani) s-a retras de multă vreme din fotbal, dar mărturisește că „mă uit în continuare la meciurile din campionatul intern sau la cele din celelalte competiții europene. Chiar dacă fotbalul, mai ales la noi, nu mai e deloc cum era pe vremuri, nu mai are calitate!".
Ultimul său contact cu fotbalul a fost acum 13 ani, când era conducător la Gloria Arad. UTA, echipa de unde și-a început ascensiunea, ajungând chiar la națională, în anii '80, nu i-a cerut niciodată ajutorul.
Așa că s-a retras în alt domeniu, al construcțiilor, unde a activat în ultimul timp. Are mari probleme cu greutatea și din această cauză și cu genunchii, suferind de gonartroză la ambii.
În urmă cu două săptămâni a suferit o operație pentru implantarea unei proteze la genunchiul stâng, iar peste 3-4 luni va suporta una la fel și la cel drept.
A aflat de decesul lui Mircea Lucescu de la știri. De fapt, a anticipat ce avea să urmeze încă după primul comunicat de ieri al Spitalului Universitar, în care se vorbea de AVC-uri și probleme grave la plămâni.
Marcel Coraș: „Abia așteptam să mă bage în seamă!”
Își amintește că "vorbeam cu soția, când am auzit ce probleme mari are. Am inceput să mă rog. Mi-am dat seama că nu mai avea nicio șansă. Pentru mine, Mircea Lucescu a fost zeul fotbalului românesc! Și așa va fi cât am să trăiesc!
Nu pot să uit că m-a adus la națională de la UTA, din Divizia B, pe vremea când aveam fotbaliști, nu glumă! Păi atunci aveam trei echipe, Craiova, Steaua și Dinamo, care se puteau bate cu oricine în Europa.
Când am venit la lot, în 1982, nici nu îndrăzneam să-l privesc, abia așteptam să mă bage în seamă, să vorbească cu mine. A fost un risc, dar mi-a dat încredere și asta a contat enorm pentru mine. A fost imens, un antrenor cum n-o să mai avem! Și de aceea mi-e cu atât mai greu. Fiindcă mi-a murit tatăl din fotbal!"

„Mi-a zis: «Vorbim despre sănătate după meciul cu Turcia»”
Deși nu se mai văzuseră de foarte mulți ani, Marcel Coraș vorbea des cu Mircea Lucescu: „M-au invitat cei de la Federație să dau lovitura de start la amicalul cu Irlanda de Nord, din 2024. Dar din cauza problemelor de sănătate, nu am putut să vin.
Aflând că sunt bolnav, nea Mircea m-a sunat, m-a întrebat cum sunt, ce am, mi-a zis să am grijă de mine. Și de atunci am reluat legătura, vorbeam cam săptămânal. Ultima oară a fost joia trecută, când mi-a zis că urma să se externeze a doua zi și că o să vorbim mai mult data viitoare.
N-am mai apucat, că a venit acel nenorocit de infarct. Eu tot cred că a fost o decizie greșită să se ducă la meciul de la Istanbul. Mai ales că avusese probleme și înainte, fusese internat, a fost și prin Belgia pe la medici.
Discutam cu el chiar înainte de acel baraj, i-am urat sănătate, că știam prin ce trecuse. Și mi-a zis: «despre sănătate vorbim după meciul cu Turcia». Parcă știa ce avea să se întâmple.
Era bolnav, obosit parcă, dezamăgit de ce era la națională, îngrijorat că are prea puțin timp cu jucătorii, să pregătească barajul. Îmi spunea toate astea".
„Aș veni la înmormântare cu 300 pe oră, dar abia merg, sunt în cârje”
Fostul atacant care a și marcat în poarta naționalei RFG, la Euro 1984, spune că "normal că mi-aș fi dorit să vin măcar la înmormântare, să fiu alături de Răzvan, de doamna Neli, de toată familia. Aș goni cu 300 pe oră, dacă aș putea.
Dar abia mi-am pus proteza la genunchi și deocamdată sunt în recuperare. Merg greu și prin casă, cu cârje. Regret enorm că nu pot să fiu acolo. Dumnezeu să-l odihnească! Abia acum o să înțelegem, probabil, cât de mare a fost nea Mircea, nu doar în fotbalul românesc, dar și în cel european și mondial".
Mircea Lucescu, o carieră de excepție
Mircea Lucescu a făcut primii pași în fotbal la Dinamo București, echipă de care se leagă cea mai mare parte a carierei sale. A mai evoluat la Știința București și Corvinul Hunedoara.
Ca jucător, a câștigat 7 titluri de campion și o Cupă a României, toate cu Dinamo.
De-a lungul carierei de antrenor, le-a pregătit pe Corvinul, echipa națională a României, Dinamo, Pisa, Brescia, Reggiana, Rapid, Inter, Galatasaray, Beșiktaș, Șahtior, Zenit, naționala Turciei și Dinamo Kiev.
A câștigat 36 de trofee în cariera de tehnician: de 9 ori campionatul Ucrainei, de 8 ori Cupa Ucrainei, de 7 ori Supercupa Ucrainei, de 3 ori Cupa României, de 2 ori campionatul României, de 2 ori campionatul Turciei, precum și Cupa UEFA, Supercupa Europei, Supercupa Rusiei și Cupa Anglo-Italiană.
AI UN PONT? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.