EXCLUSIV „Ion Iliescu a știut cum să divizeze, ca să stăpânească” » Verdictul aspru al unui profesor universitar: „Emil Constantinescu l-a întrebat dacă crede în Dumnezeu, eu l-aș mai fi întrebat ceva”

Cu o ironie bine dozată și alcătuindu-i un portret nefardat celui mai controversat președinte al României de după căderea regimului comunist, profesorul de științe politice Cristian Preda, 58 de ani, îi face un rechizitoriu complex lui Ion Iliescu, liderul de stat care a chemat minerii în stradă pentru a înăbuși revolta populației.

Profesorul Cristian Preda, la moartea lui Ion Iliescu: „S-a declarat om de stânga, dar a folosit forța contra cetățenilor care-l contestau”

- Domnule profesor Preda, ce ar trebui să știe generația TikTok despre Ion Iliescu?
- Că a fost primul președinte ales direct de către cetățenii români, că a fost votat mai întâi cu 86% din voturile celor veniți la urne, că apoi a mai fost ales de alte două ori, deși Constituția limitează la două numărul mandatelor unui șef de stat, că s-a declarat om de stânga, dar a folosit forța contra cetățenilor care-l contestau, la fel ca un lider autoritar de dreapta, că a vrut să avem un sistem economic mixt, nu unul capitalist, că a chemat minerii ca să-i potolească pe studenții care nu voiau ca președinte pe unul care făcuse carieră 35 de ani în regimul comunist, că l-a alungat pe Regele Mihai din țară, când acesta a vrut să se întoarcă după patru decenii de la momentul când fusese silit să abdice, dar că ulterior l-a acceptat ca fost șef de stat, și că a încercat să impună în vocabularul politic cuvântul „consens”, dar că n-a avut prea mult succes, și, în fine, că a fost cercetat de procurori pentru a afla de ce au murit români în decembrie 1989, după ce Ceaușescu abandonase puterea, iar el îi luase deja locul. Cred că ar fi ceva materie pentru câteva filmulețe pe TikTok.

- Cum ați cataloga reacțiile apărute în societate odată cu declanșarea funeraliilor de stat? Am observat multe poziții în contradictoriu, discuții legate de ziua de doliu național, de modul în care fostul președinte este înmormântat, de boicotul celor de la USR.
- Iliescu a împărțit în două societatea în cei 15 ani cât a fost cea mai importantă figură de pe eșichierul politicii de la noi. Într-adevăr, între 1989 și 2004, și cât a fost la putere, și cât a fost în opoziție în perioada respectivă, a știut cum să divizeze, ca să stăpânească. Era firesc ca și la moarte să facă la fel. Cum nu și-a asumat niciodată rănile lăsate de mineriade și de răsturnarea lui Ceaușescu, a fost perceput de o bună parte a societății ca un comunist care nu a reușit să se convertească la valorile libertății. Au existat câteva momente în care s-a comportat ca un democrat. De pildă, atunci când și-a acceptat înfrângerea în 1996. Divizarea nu putea înceta la moartea lui Iliescu, fiindcă traumele sunt mai mari decât simpatiile. USR a adoptat atitudinea celor care au scris, în primăvara lui 1990, Proclamația de la Timișoara, care cerea ca foștii responsabili comuniști să nu participe la viața politică timp de 10 ani, în vreme ce tabăra lui Iliescu vrea să șteargă din memoria societății relele cu care a fost asociat Iliescu, tot așa cum acesta a vrut să șteargă din memoria românilor crimele comunismului.

„L-aș întreba pe Ion Iliescu de ce nu a avut curajul Doinei Cornea”

- Cum credeți că va fi amintit Ion Iliescu peste 5, 10 ani, în memoria colectivă a acestui popor?
- Prin 1987 a circulat un banc care suna așa: Un ascultător întreabă la radio Erevan cum și-l vor aminti românii pe Ceaușescu peste 50 de ani. Radio Erevan răspunde: despre Nicolae Ceaușescu se va spune că a fost un om politic din vremea lui Helmut Duckadam. Aș răspunde în același stil: peste jumătate de secol, despre Iliescu se va spune că a chemat minerii să-i bată pe studenți la două ore după ce România a fost învinsă de Camerun cu 2-1, la Campionatul Mondial de Fotbal din Italia.

- Inclusiv în zona sportului au apărut anumite discuții, mai exact pe fondul deciziei FRF de a se ține un moment de reculegere la meciurile din Cupa României de miercuri, pe listă fiind și un Jiul Petroșani - Minerul Lupeni. A fost sau nu inspirată decizia Federației?
- Aparent, FRF a ținut să aducă aminte că Iliescu și minerii s-au iubit tare mult. Când vine vorba despre fotbal, mărturisesc că am o slăbiciune, fiindcă, din câte am auzit, Iliescu a ținut cu Rapid, care e și echipa pe care o idolatrizez. Nu l-am văzut vreodată la meci.

+15 FOTO

- Dacă ați avea o singură întrebare la care Ion Iliescu ar fi obligat să răspundă, ce întrebare i-ați pune?
- Emil Constantinescu l-a întrebat în campania din 1996 dacă crede în Dumnezeu. Eu l-aș fi întrebat de ce n-a avut curajul pe care l-au avut nu Havel sau Walesa, ci Doina Cornea. Pe care eu o consider cea mai importantă voce a opoziției la comunism din anii ’80. Profesoară de franceză la Cluj, ea a îndurat cu curaj intimidările Securității și ale partidului unic, care au vrut să o facă să tacă, după ce i-a scris lui Ceaușescu că, dacă nu e în stare să facă reforme, atunci trebuie să plece din fruntea țării. Nici Iliescu, nici Brucan, nici alți comuniști care după 1989 au pozat în eroi nu au sprijinit-o pe Doina Cornea înainte de căderea lui Ceaușescu nici măcar cu un telefon. După care, când au văzut că li se opune și lor, au făcut tot posibilul să o scoată „nebună”,. Exact ce spusese și Securitatea despre ea...

Ion Iliescu, inculpat pentru crime împotriva umanității

• Ion Iliescu a fost șef al statului în 3 rânduri: după Revoluție a fost președinte interimar, iar în mai 1990 ales președinte cu drepturi depline pentru un mandat scurt, de doi ani.

• În 1992 a câștigat un prim mandat de 4 ani în cadrul primelor alegeri desfășurate conform noii Constituții, în 1996 a pierdut în fața lui Emil Constantinescu, iar în 2000 a revenit în fruntea statului, învingându-l în turul 2 pe Corneliu Vadim Tudor.

• Între 1996 și 2000, ulterior între 2004 și 2008, a fost senator ales pe listele PSD (PDSR în primul mandat).

Ion Iliescu a fost inculpat în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, respectiv în Dosarul Revoluției.

În primul dosar, trimis de curând spre judecată, Ion Iliescu, Petre Roman și alți 6 inculpați sunt acuzați de crime împotriva umanității. Concret, că „au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane și au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”.

Dosarul Revoluției, cu Ion Iliescu printre inculpați, a fost trimis de ÎCCJ înapoi la Parchetul Militar în septembrie 2024, la 35 de ani după desfășurarea faptelor. Și în acel dosar lui Iliescu îi este adusă acuzația de infracțiuni împotriva umanității.

Mai exact, că ar fi susținut o operațiune sistematică de inducere în eroare a opiniei publice în intervalul 22-30 decembrie 1989, manipulare care a avut „drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situații de foc fratricid generalizat”.

„Astfel au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional și 409 cazuri de suferințe mari”, conform rechizitoriului procurorilor militari.