Articol de Aurelian Botezatu - Publicat marti, 30 septembrie 2025 14:39 / Actualizat marti, 30 septembrie 2025 14:59
Etapa a șasea din Premier League a readus în atenție o regulă veche despre care mulți probabil nici nu știau că există, așa numita regulă a prosopului.
În timpul meciului dintre Crystal Palace și Liverpool, 2-1 pentru Palace, Jefferson Lerma a folosit un prosop pentru a șterge mingea înainte de a executa o aruncare de la margine. Acest gest a precedat golul târziu al lui Eddie Nketiah, care a adus victoria echipei Palace.
Doar o zi mai târziu, la partida Newcastle - Arsenal 1-2, Riccardo Calafiori a încercat să facă același lucru, dar a fost oprit de arbitru și a primit un cartonaș galben. Lui Calafiori i s-a cerut să returneze prosopul pe care îl luase de la portarul Pope și a fost avertizat public.
Care este diferența?
Diferența constă în faptul că Crystal Palace și Liverpool au convenit înainte de meci că utilizarea prosopului este permisă. Conform regulilor Premier League, ambele cluburi trebuie să ajungă la un acord privind acest detaliu înainte de partidă. Dacă ambele părți sunt de acord, nu există probleme. Însă, dacă un club nu este de acord, așa cum a fost evident cazul la meciul dintre Newcastle și Arsenal, atunci utilizarea prosopului nu este permisă.
Vorbind la Ref Watch pe Sky Sports, fostul arbitru Dermot Gallagher a clarificat situația. «Nu știu de ce era prosopul acolo, pentru că ambele echipe trebuie să fie de acord înaintea meciului. Nu a existat nicio înțelegere, așa că niciuna dintre echipe nu putea să îl folosească»”.
Desigur, această regulă se aplică exclusiv utilizării prosopului pentru uscarea mingii. Portarilor le este în continuare permis să aibă propriul prosop pentru a-și șterge mănușile sau transpirația. Premier League a menținut această regulă, spre deosebire de English Football League (EFL).
Începând cu sezonul 2023/24, în Championship, League One și League Two, utilizarea prosopului pentru uscarea mingii este interzisă pentru a crește timpul efectiv de joc.
A numit țara-model pentru România: „Nu trebuie copiat 100%, putem să adaptăm!”