Anthropic, Pentagonul și meciul lui Arsenal Londra

În căldura sufocantă de la Australian Open, Iga Swiatek a simțit un puseu de claustrofobie.

La Antipozi, acolo unde drepturile individului sunt din în ce mai des agresate de un stat omniprezent, organizatorii primului turneu de Mare Șlem al anului au înzestrat arenele cu 70 de camere TV care aveau o singură misiune. Să urmărească jucătorii și jucătoarele dincolo de limita oricărei intimități, până unde nu mai este omenește rezonabil. Au hăituit-o pe Cori Gauff, care fugise explicit de pe teren ca să rupă o rachetă - „fiindcă nu voiam să fiu un exemplu negativ pentru copiii din tribune”, le-au hăituit și pe Iga Swiatek și Amanda Anisimova. Poloneza a răbufnit la o conferință de presă, folosind cuvinte aspre: „Uneori, am senzația că suntem ca animalele la zoo”.

Sistemele de urmărire video la evenimentele din sport au devenit ultrarapid prezente indiferent dacă e vorba sau nu despre democrații. Cifrele spun totul. Un studiu realizat în 2023, vorbește de cel puțin 500 de camere TV pe Santiago Bernabeu, 200 pe stadionul lui Chelsea, 590 de camere pe Mercedes Benz Arena, în Atlanta (o performanță de invidiat, în condițiile în care arena numără puțin peste 40.000 de locuri). Sunt filmați de-a valma sportivi, fani, vânzători de hamburgeri, râul și ramul. Și distracția de-abia acum începe.

15.000 de camere TVau fost desfășurate la Campionatul Mondial din Qatar pentru supraveghere în masă

Un nou jucător în oraș

Un coleg de la Libertatea, care a fost săptămână trecută la Arsenal - Tottenham, ne-a povestit cum toți fanii erau obligați să intre pe stadion pe o rută ce trecea pe sub o poartă înzestrată cu mai multe camere TV și pe care scria mare: „Facial recognition”. Serie A bate palma cu guvernul Italiei ca să împlementeze aceeași tehnologie. „Furnizorul de tehnologie pentru autentificare facială” Wicket își oferă seriviciile către 50 de echipe profesioniste din NFL, NBA, NHL, MLB, MLS, NWSL, WNBA și Australian Football League, conform unui articol Sportico. De unde goana?

Bineînțeles, în primul rând, se vorbește despre siguranță. În Italia, motivația este „lupta împotriva rasismului”. Practic, diriguitorii Serie A spun că merită să anihileze inimitatea la sute de mii de oameni, fani, sportivi, oficiali etc. pentru a prinde câteva sute de scandalagii.

În Premier League, Everton a adoptat tehnologia de urmărire și recunoaștere facială acum 5 zile. „Aceste instrumente de înaltă tehnologie ne permit să prevenim criminalitatea și să protejăm publicul, asigurându-ne că suporterii respectuoși ai legii nu sunt perturbați și se pot concentra pur și simplu pe vizionarea meciului”, au motivat polițiștii. O forță care știe despre ce vorbește, dacă ținem cont că autoritățile din UK controlează cea mai vastă rețea de camere de supraveghere per cap de locuitor din lume!

În Brazilia, acolo unde guvernul a cerut (!) ca orice stadion cu o capacitate de peste 20.000 de locuri să aibă tehnologie de facial recognition, Palmeiras s-a lăudat că inovația i-a ajutat să umple mai bine locurile goale. Clubul a renunțat complet la biletele fizice/online și a ales să colecteze fețele suporterilor prin instrumente de supraveghere. Astfel, a scăzut numărul combinagiilor de bilete, iar fanii „și-au dat seama rapid că totul se face pentru protecția lor și pentru îmbunătățirea experienței la stadion”.

Recunoașterea facială devine obligatorie în Brazilia pe stadioanele cu peste 20.000 de locuri, precum Stadionul Rei Pelé din orașul Maceió, foto: Imago

În Argentina, la fel. Într-una dintre cele mai extensive campanii de urmărire publică din sport, dezvoltată în parteneriat cu o companie spaniolă, denumită elocvent Veridas, toți cei 85.000 de fani care vor să intre pe stadionul lui River Plate „au obligația de a-și înregistra în prealabil datele biometrice prin intermediul unui smartphone, încărcând un selfie și un act de identitate, pe care sistemul le verifică ulterior prin confruntare în zilele de meci”. Chipurile, se reduc cozile, nu se mai face bișniță, mai multă siguranță. Toată povestea.

Și care e riscul?

Oriunde, oricând, sportul pare într-o lăcomie frenetică să colecteze date biometrice. Dar nu e singur. Scannerele au început să devină ubicue. Se înfiripă în magazine, transport în comun, săli de sport. Colectează non-stop, iar apărătorii dreptului la intimitate acuză lipsă de transparență în ceea ce privește cantitatea și timpul cât datele stau stocate. În plus, prezența modelelor AI sofisticate face posibilă combinarea datelor pentru a observa tipare comportamentale și chiar urmări în timp persoanele.

Un exemplu banal: Ionel merge pe stadionul X pentru meciul de duminică seară. Este recunoscut facial de camera de la intrare, preluat de cea a farmaciei de peste drum când pleacă, consemnat și de cea din autobuz și din scara de bloc unde locuiește. Un sistem sofisticat de AI face această analiză instantaneu, iar în lipsa reglementării și a restricțiilor de timp pentru stocarea datelor, aceste informații pot fi vândute, folosite pentru șantaj - dacă Ionel se duce la amantă, oferite pe piața neagră pentru targetare comercială etc.

Dar poate tot scenariul descris sună cam SF, nu-i așa? Oare?

Tâgâdâm, pâș-pâș spre Lumea Nouă

Aseară, înainte ca SUA să bombardeze Iranul, Donald Trump a anunțat că Pentagonul rupe orice colaborare cu compania Anthropic, pe care a acuzat-o de lipsă de patriotism. Pentru cine nu știe, Anthropic este compania care a dezvoltat Claude, un rival direct al ChatGPT, cu pretenții etice. La puțin timp după ce Anthropic a fost blacklistată de Pentagon, Open AI, compania rivală condusă de Sam Altman, a anunțat că a bătut palma cu guvernul republican.

Totuși, care a fost unul dintre cele două motive de importanță extremă pentru care Anthropic a refuzat să semneze cu ministerul Apărării din SUA? Exact. Supravegherea în masă.

Compania a acuzat autoritățile că vor să folosească potențialul Claude - despre care Trump a spus că a fost implicat inclusiv în operațiunile care au dus la capturarea dictatorului venezuelean Maduro - ca să interpreteze cantitățile pantagruelice de date pe care guvernul le colectează sau de care poate face rost foarte ușor de la cetățenii americani. Anthropic le-a spus federalilor că e nevoie de o amendare a legislației existente, de un control al Congresului, practic, pentru a putea folosi Claude cu bună credință și a asigura libertățile de bază ale cetățenilor. Guvernul a refuzat. Open AI s-a declarat deschisă să colaboreze.

Epilog

Într-o țară cu amintiri tulburătoare, în care un regim politic comunist a folosit mijloace de informare ubicue pentru a distruge demnitatea umană, ar trebui să fim atenți la ce dăm de bunăvoie în relația noastră cu orice instituție. Fie ea publică, privată (un market mi-a cerut recent CNP-ul ca să cumpăr un bec!). Sau un stadion. Așteptarea noastră la intimitate influențează perspectiva legală asupra a ce este intimitatea. Poate suna pretențios. Dar într-un prezent SF, nu știm niciodată unde ne poate duce comoditatea.