Redacția GSP și echipa de investigații te invită să sprijini jurnalismul apăsând butonul DA!

Publicitatea pe net este vitală ca să putem produce în continuare investigațiile, știrile despre sport și faptele pe care le regăsești zilnic aici. Așa că avem nevoie de acceptul tău ca să-ți oferim, în continuare, jurnalism independent, în timp real și verificat.

Redacția GSP și partenerii noștri utilizează tehnologii precum cookies, profilare și prelucrare automata a datelor, pentru a personaliza către tine articolele și reclamele. Prin acceptarea cookie-urilor, ne ajuți să utilizam această tehnologie pe site și să ne finanțăm ziariștii. Ai posibilitatea să iei oricând altă decizie, printr-o simplă revenire pe site. Pentru detalii, te rugăm să citești Documentul de informare a utilizatorilor despre prezenta cookie-urilor pe site și Termenii de utilizare.

DA, AM ÎNȚELES


ALTELE    •   JOCURILE OLIMPICE DE IARNĂ

SPECIAL GSP. Cum au ajuns să domine Jocurile Olimpice? Analiză excepțională: "Nu aruncăm cu banii, deși avem foarte mulți! Nu plătim performanța"

Articol de — Roxana Fleşeru Luni, 26 Februarie

Norvegia, țara care a încheiat Jocurile Olimpice de la PyeongChang pe primul loc în clasamentul pe medalii, are o filozofie diferită de abordare a sportului de performanță.



Treizeci și nouă de medalii au cucerit sportivii norvegieni la Jocurile Olimpice din Coreea de Sud. Un nou record la o ediție invernală. De-a lungul celor două săptămâni de întreceri mulți s-au întrebat cum este posibil ca o țară de 5,3 milioane de locuitori să performeze atât de bine. 

Pe lângă faptul că au multă zăpadă, de ce a mai fost nevoie pentru a se ajunge aici? "Viziunea noastră este sport pentru toți", a explicat Tom Tvedt, președintele Comitetului Olimpic Norvegian pentru The Guardian.

Banii investiți nu se duc în mare parte spre sportul de performanță, ci la bază, pentru sportul juvenil. O altă precizare este că până la 13 ani nu se fac ierarhii indiferent de sportul practicat.

"Până la această vârstă trebuie să te distrezi atunci când mergi la sport, astfel că nu ne concentrăm pe cine este câștigătorul, ci pe faptul de a aduce cât mai mulți copii la cele 11.000 de cluburi locale. Și avem un procent de 93 la sută dintre copii și tineri în cadrul acestor organizații", a continuat Tvedt.

"Vrem să-i lăsam pe copii în pace. Vrem să se joace, să se dezvolte și să se concentreze pe dobândirea de abilități sociale. Învață foarte multe din sport, din joacă. Învață să nu fie stresați, măsurați sau judecați. Se simt mai bine, și tind să rămână mai mult la sport", a spus Tore Ovrebo, șeful delegației Norvegiei în Coreea de Sud pentru revista The Time.

Centru de elită

Tvedt subliniază că pe măsură ce vin mai mulți practicanți la cluburi, aria de selecție pentru sportul de elită e mai mare.

"Toate medaliile noastre provin de la sportivi care au început la un club local. Dacă un copil e bun îl aducem la Olympiatoppen, centrul nostru de elită, unde apare în imagine și știința de top a sportului", a mai spus Tvedt. Bugetul anual pentru sport în Norvegia este de 20 de milioane de dolari, atât pentru Jocurile de iarnă, cât și pentru cele de vară. Olympiatoppen adună laolaltă oameni de știință, antrenori și nutriționiști de top și este finanțat din bani de la loteria națională.

Mai mult, Kristin Kloster Aagen, vicepreședinte al Comitetului Olimpic Norvegian a spus: "Sportivii nu se pot descurca doar cu banii din bursele pe care le oferim, așa că trebuie să muncească. Avem tâmplari, instalatori, profesori sau studenți". "Nu stăm de prea multe ori la hoteluri de cinci stele și camere single luăm foarte rar. De obicei avem camere cu paturi duble sau unul twin. Nu credem că dacă dormim în același pat e vreo problemă"; a spus schiorul Lief Kristian Nestvold-Haugen.

Prietenie și austeritate

O altă parte a succesului o reprezintă și camaraderia dintre sportivi, schiorul Kjetil Jansrud a dezvăluit că în echipa lor nu au ce căuta idioții: "Nu credem în regula că trebuie să fii un nesimțit că să fii un sportiv bun. Așa ceva nu există în echipa noastră".

O declarație întărită și de Morten Aasen, participant la JO din 1992: "E o atitudine care guvernează întregul sistem. Nu facem bob sau scheleton pentru că ar costa prea mult. E un paradox în Norvegia. Suntem o țară foarte bogată, dar credem în metoda socialistă de a face lucrurile. Succesul poate a venit datorită faptului că muncim din greu și că suntem mereu împreună".

Pe lângă aceste lucruri, norvegienii au umblat și la alte capitole, au adus antrenori străini acolo unde era nevoie, la patinaj viteză sau la sărituri cu schiurile.

Au investit mai mult în parte tehnică. Îmbunătățiri care au venit după ediția dezastruoasă din 2006, când au ocupat poziția a 13-a în clasamentul pe medalii, cu doar două titluri olimpice, fiind depășiți de Suedia fapt considerat o rușine națională. La următoarea ediție a JO au fost pe patru, apoi pe doi și acum pe primul loc.

Țintă depășită

Au trecut și prin scandaluri de dopaj, după ce în 2016 Martin Johnsrud Sundby a fost descoperit pozitiv la un medicament pentru astm.

Fapt care a dus la o investigație, care a revelat că medicamentele pentru astm se găseau la liber în rulota în care se ceruiau schiurile. Apoi s-a descoperit de către televiziunea NRK că lista de medicamente pentru astm pe care le luau doctorii norvegieni la JO era imens.

"Nu poți spune că e doping pentru că schiorii de fond au mari probleme cu căile respiratorii pe vreme rece. Dar acest fapt ridică niște întrebări etice", a spus jurnalistul norvegian Jostein Overik pentru The Guardian.

Popularitatea sporturilor de iarnă în Norvegia este atât de mare, încât un sondaj realizat înainte de JO a relevat că mai mult de 25 la sută dintre angajați erau convinși că se vor putea uita la cursele importante, chiar dacă acestea erau în timpul programului de lucru.

Ținta norvegienilor înainte de JO era de 30 de medalii, dintre care zece de aur. Așteptările le-au fost depășite, iar Norvegia a strălucit mai mult ca niciodată.

109 sportivia avut delegația Norvegiei la Jocurile Olimpice de la PyeongChang, dintre care 27 de femei și 82 de bărbați

"Mereu spunem că noi norvegienii suntem născuți cu schiurile în picioare. Duminica toată lumea merge în pădure pe schiuri, toți ne dorim să facem acest lucru"
Johannes Hosflot Klaebo, triplu campion olimpic

Criza din 1988

Sistemul norvegian a fost restructurat, după ce în 1988, la JO de iarnă de la Calgary nu au reușit să cucerească niciun titlu olimpic.

Înainte de a găzdui JO de la Lillehammer, în 1994, au creat Olympiatoppen pentru a-i antrena și dezvolta pe cei mai buni sportivi.

"Când există o criză, ceva trebuie să se întâmple. Sistemele sportive din restul lumii erau din ce în ce mai profesionalizate și noi nu făcusem același lucru. A fost o nouă metodă de a gândi sportul, una în care președinții de federații nu mai erau atât de importanți și ne-am dorit ca profesioniștii să lucreze direct pentru înalta performanță", a spus Tore Ovrebo pentru CNN. La început, acest centru avea un buget de 2,4 milioane, iar acum s-a ajuns la unul de 24,3 milioane de dolari.

Fără greutate și premii în bani

Sistemul norvegian mai are și alte componente. Antrenorii nu le spun sportivilor câte kilograme au. "E foarte periculos pentru că se poate ajunge la tulburări de alimentație", a spus Tore Ovrebo pentru The Time. La JO din Correa de Sud, delegația Norvegiei și-a adus patru bucătari. De asemenea, norvegienii nu primesc premii în bani sau bonusuri de la federații: "Credeam că banii transformă oamenii în ceva ce nu ar trebui să fie", a completat Ovrebo.

Norvegia la ultimele cinci ediții ale JO

An    Loc    Aur    Argint    Bronz    Total
2018    1    14    14    11    39
2014    2    11    5    10    26
2010    4    9    8    6    23
2006    13    2    8    9    19
2002    1    13    5    7    25

Top 5 clasament pe medalii la JO 2018

Loc    Țară    Aur    Argint    Bronz    Total
1.    Norvegia    14    14    11    39
2.    Germania    14    10    7    31
3.    Canada    11    8    10    29
4.    SUA    9    8    6    23
5.    Olanda    8    6    6    20

În ce sporturi au luat norvegienii medalii

Sport    Aur    Argint    Bronz    Total
Schi alpin     1    4    2    7
Biatlon    1    3    2    6
Schi fond    7    4    3    14
Curling    0    0    1    1
Schi freestyle    1    0    0    1
Combinată nordică    0    1    0    1
Sărituri cu schiurile    2    1    2    5
Patinaj viteză    2    1    1    4

3.405 euroeste salariul mediu în Norvegia, al treilea din Europa, după Elveția, 4.186, și Islanda, 3.430

Comentarii (16 ) Adaugă comentariu

maxp  •  27 Februarie 2018, 09:20

Postat de maistor_kokir pe 26 Februarie 2018, 15:38

Totusi sa spunem ca la jocurile de iarna, sunt destule sporturi ,unde continente intregi n-au nici un reprezentat, lucru rar intalnit la jocurile olimpice de vara , nu e nevoie de bani multi ,din moment ce natura iti e favorabila pt asa ceva, ca sa obtii medalii. Daca e asa un model de succes sportul din norvegia, cum se face ca la Rio au terminat pe 74 (cu doar 4 bronzuri) ? Asta cu banii, ca pe ei nu-i intereseaza banii , ca ei dorm inghesuiti intr-o camera in hoteluri , arata demagogia norvegiana, care incearca sa-si faca poporul sa munceasca pt alte motivatii decat cele financiare, in schimb cei care ii platesc sa-si frece mainile de fericire . Nu-i o rusine sa castigi bani multi daca sunt meritati, e rusine sa faci bani multi din munca altora.

Nu pot sa zic ca sunt tocmai de-acord. Natura e extrem de favorabila pt sporturile de iarna si la noi in tara, si in Bulgaria, si in Slovacia si in Ucraina. Bun, nu ne comparam cu Norvegia, dar suntem pe nicaieri. Pe cand natura nu e deloc favorabila in Spania sau Australia, care obtin medalii la JO de Iarna. Sigur, e clar ca si natura poarta un mare merit, e vorba si de o traditie pana la urma, dar fara interes si investitii, nu ai cum sa faci performanta indiferent de factorii spontani care te-ar ajuta. E evident ca factorii geografici au o influenta pt care Norvegia e o tara de top a sporturilor de iarna si una slaba a sporturilor de vara, dar totusi inclin sa cred ca fara efort ar fi fost 0 in ambele categorii.

maxp  •  27 Februarie 2018, 09:14

"Nu poți spune că e doping pentru că schiorii de fond au mari probleme cu căile respiratorii pe vreme rece" Da, si unii inca regreta ca rusii au fost lasti sa participe la JO. Oare pana la urma ce inseamna dopingul, nu exact asta, nu faptul ca iti prelungeste anumite resurse? Deci daca cumva iei substante pt cresterea cpacacitatii de efort nu e doping pt ca in timpul efortului sortivii au mari probleme legate de capacitatea de efort? :))) Mie cam asa mi-a sunat fraza de mai sus. E penibil, observ din ce in ce mai mult ca tarile asa zis dezvoltate se dopeaza la greu, dar nu au interdictie pt asta, efectiv musamalizeaza dopingul.

onduku  •  26 Februarie 2018, 22:41

Sporturile de iarna sunt egale cu 0.

Vezi toate comentariile (16)

Comentează

Conectează-te cu facebook la contul tău sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii


1500 de caractere ramase