Articol de David Istrate - Publicat joi, 27 februarie 2025 21:59 / Actualizat joi, 27 februarie 2025 22:00
După 7 ani în Portugalia și Spania, Travante Williams (31 de ani) a semnat în România, la CSM Oradea, unde încearcă să le inspire și celorlalți mentalitatea de campion pe care și-a clădit-o în timp. Baschetbalistul americano-portughez a vorbit, într-un interviu pentru GSP.ro, despre modul său de a gândi, despre experiența din Peninsula Iberică, despre ce a găsit în România, dar și despre cum a fost să crească în Alaska.
Într-o echipă cu jucători ofensivi precum Sayeed Pridgett, Kris Richard sau Donatas Tarolis, Travante Williams are un rol important mai degrabă în defensivă. Totuși, în finala Cupei României, când CSO Voluntari se apropia tot mai mult de câștigarea trofeului, baschetbalistul în vârstă de 31 de ani a fost cel care a luat-o pe CSM Oradea pe umerii săi, dându-i bătăi de cap lui Ainars Bagatskis.
Travante Williams: „Vreau să fiu un câștigător, să dau totul pe teren, să aduc energie”
Până la urmă, efortul lui Williams a fost în zadar pentru că CSO Voluntari a rezistat și s-a impus cu 93-83. Dar prestația sportivului originar din Alaska a fost un semn bun pentru Cristian Achim, antrenorul bihorenilor, și pentru obiectivele pe care aceștia le mai au în actuala stagiune.
„Nu sunt jucătorul care sare cel mai mult, care înscrie sau care driblează cel mai bine. Dar vreau să fiu un câștigător. Acesta e punctul meu forte: vreau să câștig indiferent de cost. Vreau să dau totul pe teren, să aduc energie și să fac lucrurile care nu se văd pe statistică”, explica Travante, cu anticipație, cu o zi înaintea finalei din Oradea Arena.
„Eu sunt ca omul de la curățenie, fac tot ce e necesar. Fie că trebuie să curăț toaletele, să mă arunc pe parchet sau alte lucruri. E un rezultat a tot ceea ce am experimentat în viață, alături de familie, crescând în diferite situații fără să fiu personajul principal. Nu am avut motive de îngrijorare. Am o meserie minunată și mereu am făcut ceea ce era necesar pentru a merge mai departe, ceea ce se cerea de la mine”, a adăugat jucătorul care a terminat actul decisiv cu 19 puncte și 4 recuperări.
Cu zâmbetul pe buze, în discuția cu GSP.ro de la o cafenea din centrul orașului, Williams a continuat să vorbească despre mentalitatea sa și despre cum încearcă mereu să își motiveze coechipierii mai tineri să aibă curaj și să devină cea mai bună versiune a lor.
Baschetbalistul cu dublă cetățenie detaliază cum a încercat să aducă acest leadership în toate echipele pentru care a jucat. Se deschide și își amintește că, în liceu, a jucat baschet un singur an, după care a găsit o universitate pe Google și a trimis un CD cu faze reușite din meciuri. Spune că mereu și-a asumat riscuri și a reușit să câștige, fiind un sportiv dispus să joace cu intensitate și să se arunce după fiecare minge.

Travante Williams, din Alaska la Oradea: „E interesantă Alaska. În timpul iernii sunt 6 luni de întuneric. De-abia vezi lumina”
Williams provine din Alaska, un loc care nu este cunoscut pentru baschetbaliștii pe care i-a dat. Au fost unii jucători talentați care nu au avut oportunitatea de a pleca de-acolo și de a continua în acest domeniu. Sportivul Oradiei este o excepție și tocmai de aceea e privit drept un exemplu în statul în care s-a născut.
„E interesant să crești în Alaska. Atunci când am plecat prima oară, la 17 ani, mi-am dat seama că Alaska e un loc nebun. Avem o comunitate mică de oameni în orașul meu, East Anchorage. E foarte frig. În timpul iernii sunt 6 luni de întuneric. De-abia vezi lumina câteva ore pe zi. Mulți se maturizează rapid acolo”, își descrie Travante orașul natal.
Acesta explică faptul că Alaska este un loc cu mulți imigranți care au ajuns acolo de-a lungul anului. Spune că familia lui provine din Louisiana și apoi face o afirmație surprinzătoare:
„Oamenii au migrat acolo, au avut copii și așa au apărut noi generații. Dar rădăcinile noastre sunt în alte locuri. Îmi amintește de un gulaș, știi? Sunt o grămadă de lucruri diferite care sunt puse împreună. Îmi place, însă nu e așa de frumos și prietenos cum crede lumea”, recunoaște Williams.
Acesta a descoperit gulașul de când a venit în România și a devenit mâncarea lui preferată: „De asemenea, nu știam că se pune smântână în ciorbă, dar acum fac și asta. Și cum se numește brânza prăjită? Caș pane. Îmi place mult, e pe gustul meu”.

Travante Williams: „Când am plecat din Portugalia, credeam că sunt cel mai tare”
Interviul continuă iar Travante Williams vorbește despre Oradea, despre cum a fost să joace în Spania și despre naționala Portugaliei.
- Cum te-ai adaptat aici?
- Nu știam la ce să mă aștept. Am plecat din Spania, am ajuns într-o altă țară despre care nu știam prea multe. Dar toată lumea m-a primit cu brațele deschise.
- Este ceva ce te-a surprins aici, poate la nivel de campionat?
- Am fost uimit să văd mulți jucători împotriva cărora evoluasem deja. Nu știam care va fi nivelul competiției, dar acum am o idee în legătură cu moștenirea României în baschet. Am prieteni buni care au jucat aici, au fost în aceeași situație, au călătorit prin țară.
- Când ai o zi liberă ce îți place să faci?
- Oradea are o mulțime de lucruri diferite. Îmi place să conduc și să merg în oraș. Mă duc des la Piața 9, restaurantul meu preferat. În următoarea perioadă, vreau să mă duc în natură, sunt pasionat de asta. Dar, de cele mai multe ori, e vorba despre baschet.
- Anul trecut ai jucat pentru Manresa, unde avem un baschetbalist român, Emanuel Cățe. Cum a fost acea experiență pentru tine?
- Când am plecat din Portugalia credeam că sunt cel mai tare. Am ajuns la Manresa și am coborât cu picioarele pe pământ. Pedro Martinez (n.r. fostul antrenor al Manresei, care din acest sezon, o pregătește pe Valencia) s-a asigurat de asta. Într-un singur an m-a învățat foarte multe. Am făcut parte dintr-o echipă cu jucători excelenți. A fost o experiență minunată să joc pentru el. În afara terenului e foarte de treabă însă, pe terenul de baschet, e un animal.
- Cum crezi că te-ai dezvoltat pe parcursul acelui an în Spania?
- Sunt recunoscător pentru asta, pentru Pedro. Practic el m-a reînvățat baschetul. A fost superb să joc pentru el. Când intru pe teren și am emoții, îmi spun că am fost în diverse situații. Am jucat la Madrid, împotriva lui Eddy Tavares și a altor vedete. Am întâlnit Barcelona, Baskonia, Valencia, echipe de Euroligă. Meciurile acestea îți conferă sentimentul că nu ar trebui să îți fie frică. Uneori trebuie să îmi amintesc asta.

Travante Williams: „Sunt propriul meu antrenor. Încerc să îmi consolidez moștenirea”
- Ai jucat 6 ani în Portugalia și de câțiva ani evoluezi și pentru echipa națională. Cum e să poți maioul țării care, într-un fel, te-a adoptat?
- E extraordinar. Nu pot spune prea multe sau să mă gândesc prea mult la Portugalia fără să îmi vină să plâng. Echipa pe care o avem, staff-ul, călătoria pe care am parcurs-o și toate lucrurile pe care le-am realizat sunt minunate. Nu aș putea niciodată să mulțumesc pe deplin Portugaliei. E cea mai frumoasă situație pentru mine.
- Uitându-te în față, care sunt obiectivele tale pentru viitor?
- Acum, într-un fel, sunt propriul meu antrenor din multe puncte de vedere. Îmi doresc să continui să fac ceea ce am făcut și până acum. Să construiesc un viitor mai bun. Dar victoriile trebuie să fie mereu acolo. Încerc să îmi consolidez moștenirea, să continui să câștig, să am grijă de familie și să mă dezvolt în fiecare domeniu. Asta e cel mai important. Baschetul e un sport frumos, care te învață foarte multe despre viață.
12 trofeea cucerit Travante Williams în Portugalia, unde a ieșit de trei ori campion național
Travante Williams a venit în Europa în 2017 și a semnat cu UD Oliveirense. După doi ani petrecuți în Oliveira de Azemeis, acesta a plecat în capitală, la Sporting Lisabona, unde a jucat 4 sezoane. În 2023, Williams s-a transferat în Spania, la Manresa, și, în 2024, a acceptat oferta lui CSM Oradea.
10,6 puncteeste media din acest sezon al lui Travante Williams, alături de 4,1 recuperări și 2,2 pase decisive
Vineri, 21 februarie, Portugalia, cu Travante Williams în componență, a obținut calificarea la EuroBasket 2025, consemnându-se prima participare în 14 ani a lusitanilor la acest turneu.