Articol de Roxana Fleşeru - Publicat joi, 23 octombrie 2025 11:58 / Actualizat joi, 23 octombrie 2025 12:21
Tadej Pogacar (27 de ani) a plecat în vacanță după un sezon plin de succese, în care a câștigat Turul Franței, titlul mondial și trei Monumente. Înainte de a uita pentru o vreme de ciclism, el a acordat un interviu pentru Marca, în care și-a dezvăluit intențiile pentru 2026.
Tadej Pogacar și-a făcut bilanțul lui 2025, un an în care s-a impus în Turul Franței, și-a apărat titlul mondial în cursa pe șosea, a devenit campion european și s-a impus în trei Monumente.
„A fost un sezon pozitiv, în 2024 au fost mai multe victorii, dar în acest sezon am avut mai multe clasice”, a subliniat slovenul, care a concurat cu opt zile mai puțin în 2025 decât în 2024, când a câștigat atât Giro d’Italia, cât și Turul Franței.
În ceea ce privește 2026, sportivul în vârstă de 27 de ani a fost categoric în privința obiectivului său major de a-și îmbunătăți performanțele din 2025. „Vrem ca anul viitor să fie la fel de bun sau mai bun. Este greu să te îmbunătățești în fiecare an, dar asta vrem să facem. Anul acesta a fost un sezon perfect, dar vom vedea dacă putem face mai bine”, a spus el pentru Marca.
Pogacar nu a fost prea deschis în privința detaliilor când a fost întrebat despre participarea la Paris–Roubaix, Milano–San Remo și Vuelta în 2026 – cele trei curse importante pe care nu le-a câștigat încă, deși a urcat pe podium în toate trei. „În fiecare an fac pași înainte, așa că vom vedea dacă voi putea continua să mă îmbunătățesc în viitor. Nu am discutat despre calendar, acum încep vacanța și vreau să mă odihnesc”, a subliniat el.
Tadej Pogacar nu a dat un răspuns clar în ceea ce privește La Vuelta
Cu toate acestea, când a fost întrebat direct dacă Vuelta 2026 ar putea fi în calendarul său, el nu a exclus această posibilitate. „Nu știu, Campionatele Mondiale sunt în Canada și asta se potrivește bine cu cursele canadiene din WorldTour, care se suprapun cu ultimul weekend al Vueltei din septembrie, dar mai avem mult timp să lucrăm la calendar. Întotdeauna există o șansă”, a spus el.
Palmaresul lui Tadej Pogacar în 2025
Câștigător pentru a patra oară în Turul Franței;
Câștigător al Criterium du Dauphine și UAE Tour;
Campion mondial și european pe șosea;
Câștigător al „monumentelor” Turului Flandrei, Liege-Bastogne-Liege și Turul Lombardiei, precum și al altor clasice de prestigiu ca Strade Bianche, La Fleche Wallonne, Tre Valli Varesine.
Agentul lui Pogacar, Alex Carera, a fost mai deschis decât cel pe care îl reprezintă, în privința a ceea ce crede că Pogacar ar putea câștiga în viitor – deși trebuie subliniat că acestea nu erau obiective imediate, ci doar ceea ce este posibil în anii următori.
De fapt, Carera, la fel ca slovenul, a fost destul de vag în privința anului viitor, unele dintre aceste obiective potențiale fiind clar realizabile în 2026, dar altele nu. „Poate câștiga cinci Tururi, trei Campionate Mondiale, Vuelta, poate bate recordul lui Cavendish de victorii de etapă în Turul Franței și recordul de victorii în Monumente. Își dorește să câștige Paris–Roubaix și Milano–San Remo, de asemenea, deși acestea sunt mai dificile. Totul este posibil cu el”, a spus Carera pentru Marca.
Slovenul a câștigat anul acesta pentru a patra oară Turul Franței, după ce se impusese și în 2020, 2021 și 2024. În total, el are 21 de victorii de etapă, iar recordul îi aparține lui Mark Cavendish, cu 35.
După ce cele șapte victorii ale lui Lance Armstrong au fost invalidate din cauza dopajului, recordul de victorii la general în Le Tour este de cinci, o performanță realizată de patru rutieri: Jacques Anquetil, Eddy Merckx, Bernard Hinault și Miguel Indurain.
Întrebarea despre La Vuelta este una legitimă, mai ales că aceasta este singura care îi lipsește din palmares, după ce a câștigat Il Giro în 2024. Slovenul a participat o singură dată, în 2019, când a ocupat locul al treilea la general.
Tadej Pogacar s-a impus în trei Monumente în 2025, Turul Flandrei, Liège–Bastogne–Liège și Turul Lombardiei, ajungând la zece succese în aceste curse. El este depășit doar de Roger De Vlaeminck, cu 11 triumfuri, și de Eddy Merckx, cu 19. Victoriile au venit în cursele de mai sus, el nereușind să se impună vreodată în Milano–San Remo sau în Paris–Roubaix.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
