Articol de Luminița Paul - Publicat luni, 18 mai 2026 13:53 / Actualizat luni, 18 mai 2026 15:32
JDA Bourgogne Dijon Handball a devenit noua câștigătoare a EHF European League la feminin, impunându-se cu 29-25 în fața deținătoarei trofeului, Thuringer HC, care conducea la pauză cu 15-6!
Una dintre cele mai improbabile răsturnări de situație la nivel înalt s-a produs în finala EHF European League, disputată duminică, 17 mai, în Palais des Sports JM Geoffroy din Dijon, în fața a mai mult de 4.000 de fani.
Dijon Handball și-a pus, în sfârșit, în vitrină un trofeu european, însă la capătul unei partide pline de emoții. A înfruntat-o pe Thuringer HC, echipa germană care deținea titlul și care în sezonul anterior le domina pe franțuzoaice în semifinalele competiției, 35-29.
Părea că istoria va curge în același fel, după ce handbalistele antrenate de Herbert Muller au reușit o primă repriză puternică. Au pornit lansat, 4-1, în timp ce Dijon a marcat doar de două ori în 17 minute. La finalul primei reprize, tabela arăta 15-6 pentru Thuringer, în timp ce cele 6 reușite ale franțuzoaicelor însemnau cea mai mică avere pentru o echipă feminină în finală din istorie.
Dijon, răsturnare incredibilă: „Le-am spus: «Dacă nu credeți, puteți părăsi de acum vestiarul»”
În partea secundă, însă, s-a produs răsturnarea miraculoasă și definitivă. Dijon a revenit de la vestiare total schimbată, cu multă energie pozitivă, și a început să înscrie la foc continuu. 21-21 cu golul Ninei Dury, iar când mai erau 5 minute de joc, echipa franceză conducea cu două lungimi, în extazul spectatorilor.
În final, a fost 29-25, în bucuria generală, pe de o parte, și consternarea supremă, de cealaltă. Pentru noile campioane, Nina Dury și Adriana Holejova au înscris împreună 14 goluri, slovaca fiind desemnată și MVP al Final Four.

„Nu am trăit niciodată în viața mea așa ceva”, a spus apoi centrul Stine Lonborg, citată de l’Equipe. „Este extraordinar, voi ține minte toată viața”, a adăugat ea.
De partea cealaltă, Herbert Muller privea în gol. „Uneori, sportul este atât e crud. Am livrat 25 de minute de joc de clasă mondială, iar în jumătatea a doua am fost ca în divizia a 6-a”, a spus el.
Omologul lui de la Dijon, Clement Alcacer, strălucea tot cu medalia la gât. „La pauză, nu am vorbit decât despre spiritul de luptă. O să reușim, le-am spus: «Dacă nu credeți, puteți părăsi de acum vestiarul». Această echipă nu cedează niciodată, a reușit multe reveniri”, a rememorat el. Se întâmplase și cu o zi înainte, în semifinale: de la 24-27 cu Esztergom în minutul 51 la 33-30 la final.
Pentru Franța, este al doilea titlu în EHF European League la feminin, după Nantes AHB în 2021. Pentru Dijon însă, o echipă de tradiție, este primul trofeu din lunga sa istorie!
În această competiție, a mai disputat finala în 1993, fiind învinse de Rapid București, când se disputa în alt format. În 1994, Dijon a disputat semifinala, pierzând în ambele manșe cu Viborg, și a mai ajuns între primele patru anul trecut, în Final Four-ul de la Graz, cedând cu Thuringer, dar câștigând meciul pentru locul 3 cu HSG Blomberg-Lippe, 32-27.
„Trimitem un mesaj puternic Europei”, a avertizat Nina Dury. Deocamdată însă, se bucură de succes și mai au un meci important pe plan național, finala Cupei Franței, cu Metz, duminică, 24 mai, la arena Paris-Bercy.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.