Articol de Justin Gafiuc - Publicat sambata, 18 aprilie 2026, 12:20 / Actualizat sambata, 18 aprilie 2026 12:21
Petre Grigoraș, 61 ani, forțează sezonul acesta promovarea în L2 cu Cetatea Suceava și s-a împăcat cu ideea că porțile i s-au închis definitiv în eșalonul de elită. Antrenorul care conducea grozava echipă a Pandurilor în perioada 2010-2013, cu Maxim, Chiricheș, Pintilii, Eric, Nistor sau Răduț pe teren, face o disecție fără ocolișuri unui fotbal românesc aflat în derută, și la nivel de cluburi, și la națională
În urmă cu 10-15 ani, numele lui Petre Grigoraș însemna eticheta unui fotbal-șampanie. Băcăuanul devenit constănțean prin adopție și-a construit firma pe axa Farul - Oțelul – Pandurii: finală de Cupa României cu „marinarii” (2005), cu gălățenii a mers în Cupa Intertoto 2007, pe gorjeni i-a condus în prima jumătate a celui mai bun sezon din istoria clubului, 2012-2013, finalizat cu poziția de vicecampioană, după Steaua.
După aproape 400 de meciuri pe banca unei formații din L1, cariera lui a apucat-o însă la un moment dat abrupt la vale. Iar ”Grigoraș, cel mai tare din oraș”, cum scanda galeria Farului, navighează de ani buni prin subsolurile fotbalului românesc, în așteptarea poate a unui miracol care să-l readucă spre vârf. Acum, pregătește în L3 pe Cetatea Suceava, de unde se uită fără diplomație peste imaginea șifonată a fotbalului românesc suferind.
Petre Grigoraș: „Nu mai am nicio speranță că voi mai fi căutat din Liga 1”
- Domnule Grigoraș, după Axiopolis Cernavodă, ați acceptat o altă experiență în liga a treia, la Cetatea Suceava. E cumva acceptarea ideii că nu mai e loc pentru dumneavoastră în fotblul mare?
- Au trecut atâția ani de când nu mai sunt în vizorul ligii întâi, încât m-am împăcat deja cu gândul ăsta. Vă spun sincer, nu mai am nicio speranță că voi mai fi căutat de vreo echipă din prima divizie. A fost un pic demoralizantă această cădere la început, dar mi-am asumat condiția între timp. Mă accept pe mine așa cum sunt și încerc să dau tot ce am mai bun la echipa pe care o conduc în prezent.
- Ce planuri aveți la Suceava?
- Am mai fost aici un tur de campionat, înainte de pandemie. S-a întrerupt atunci competiția și am simțit că am o datorie morală față de acest club să ne ducem la capăt planurile, adică promovarea în liga secundă, cu o conducere serioasă și un lot bun. Aveam nevoie de această provocare, într-un oraș avid după fotbal. Ne batem acum cu Gura Humorului. Am plecat cu un handicap semnificativ, ne-am apropiat de locul întâi și sper să trecem primii linia de sosire. Asta pentru că barajul, venind de pe poziția secundă, va fi foarte dificil.
„Nu pot să condamn alegerile președinților de club”
- La experiența pe care o aveți, nu e, totuși, frustrant să lucrați cu jucători care, realistic vorbind, nu vor ajunge, probabil, niciodată sus?
- E riscant de făcut o asemenea afirmație. Sunt jucători care, într-un an sau doi, ar putea face pasul la un nivel superior, de ce nu? Lucrez cu fotbaliști care-și doresc promovarea, vor să progreseze. De ei depinde să ajungă mai sus, să lupte să fie mai buni de la o zi la alta.
- Împărtășiți sentimentul că, la nivelul ligii întâi, există o rotație fără sfârșit cam între aceiași antrenori, indiferent de nivelul lor de performanță sau nonperformanță?
- Total împotriva acestei idei. A fost așa poate în urmă cu 10-20 de ani. Până la urmă, fiecare patron sau președinte culege informații și alege antrenorul pe care-l consideră potrivit. Poate cei aflați acum în circuit sunt cei mai buni dintre sutele de licențiați PRO! Nu pot să condamn alegerile pe care oamenii le consideră potrivite pentru cluburile lor.
- Sunteți diplomat, așa că haideți să vă întreb altfel: cât de mult contează relațiile pe care le cultivă un antrenor?
- 80 la sută!
- Adică aveți sentimentul că relațiile cântăresc mai mult decât valoarea propriu-zisă a unui tehnician?
- Sută la sută! Așa consider eu! Dar poate e o părere greșită și multă lume să nu fie de acord cu mine.
Am avut o șansă mare la un anumit moment să fiu în prim plan. Poate n-am știut să gestionez situația, poate n-am făcut alegerile cele mai bune la nivel de cluburi. Sunt multe lucruri pe care le-aș analiza, dar nici nu vreau să mă mai gândesc
Petre Grigoraș, antrenor Cetatea Suceava
„Cea mai mare greșeală? Plecarea de la Pandurii în 2013”
- Vă reproșați că nu v-ați dezvoltat în timp un anumit tip de relații care să vă ajute să rămâneți la vârf?
- Am făcut multe greșeli, care m-au costat scump. Dar n-aș mai vrea să mă întorc în timp, pentru că nu mai pot schimba nimic. La revedere! S-a dus! Încerc să uit și să mă raportez doar la prezent și viitor. Îmi doresc foarte mult să promovez cu Suceava la liga a doua și atunci poate o să fiu și eu mai liniștit și împăcat cu mine că încă mai pot și să demonstrez că nu sunt terminat, cum afirmă unii.
- Învârt cuțitul în rană și insist să-mi spuneți, vă rog, măcar unul dintre marile regrete ale carierei!
- Faptul că am plecat de la Pandurii în 2013, ducându-mă la Galați după niște iluzii și o serie de promisiuni neîndeplinite. Am lăsat la Tg. Jiu o echipă extraordinar de frumoasă și de acolo a pornit, probabil, toată alunecarea mea pe pantă.
„Nu mă așteptam ca Nistor să doboare recorduri fantastice în prima divizie”
- La Pandurii unde ați avut pe mână un grup formidabil, cu Chiricheș, Pintilii, Nistor, Maxim!
- N-am făcut eu acea echipă, dar poate am reușit s-o duc la un nivel mai bun, iar mulți dintre jucători să ajungă la națională și la echipe de top din România și din străinătate. M-am bucurat sincer pentru fiecare în parte. Și m-am simțit mândru că am întâlnit astfel de jucători, care au înțeles ce înseamnă performanța.
- Vă vine să credeți că Nistor a depășit recent bariera celor 500 de meciuri în Liga 1, iar în curând va deveni recordmenul all-time în domeniu, înaintea lui fiind acum numai Dănciulescu, 515 partide?
- Când am ajuns la Tg. Jiu, în septembrie 2010, Nistor era cumva în afara lotului. Am purtat atunci o discuție cu el, a înțeles că seriozitatea e singura rețetă valabilă. Trăia sub o aură mai puțin potrivită fotbalului, dar, ușor-ușor, și-a dat seama ce are de făcut în mod corect și uitați că acum, când a ajuns la un nivel grozav, nu vrea să se mai oprească!
Am ținut mult la Nistor și am crezut în el de la început. Am încercat să-l ajut cât am putut de mult. Nu întâmplător a ajuns ca încă să joace la vârsta lui, la nivel de Liga 1. Dar, sincer, nu mă așteptam să doboare recordurile de meciuri. E meritul lui! Bravo!
Petre Grigoraș, antrenor Cetatea Suceava
„Pintilii e făcut din alt aluat decât Chiricheș”
- Credeți că Vlad Chiricheș ar trebui să spună „STOP!” în contextul cunoscut la FCSB?
- E unul dintre jucătorii cei mai emblematici cu care am lucrat și chiar nu aș vrea să discut pe această temă. Dar vă spun atât: dacă eram în locul lui, nu mă întorceam niciodată la FCSB! El știe însă mai bine, e un profesionist desăvârșit, a ajutat mult și echipa de club, și naționala.
- Pintilii a rezistat însă eroic!
- El e poate și alt caracter. E făcut din alt aluat. Fiecare își așează viața cum dorește. Noi suntem simpli spectatori și nu cred că ne aflăm în postura de a le da sfaturi. Au experiență, știu ce e mai bine pentru ei, pentru familiile lor. Sunt oameni maturi, inteligenți, care au ajuns la un nivel la care nu trebuie să-i judecăm.
„Poate aș fi vrut măcar să mă întrebe și pe mine Farul: «Băi, vrei echipa U15?»”
- Ați intrat în folclor cu o replică celebră dintr-un dialog mai aprins cu Semeghin, căruia îi strigați la intrarea pe teren „Du-te, bă, la șah!”, după ce se plângea că e faultat mereu. V-ați întâlnit cu el aici, la Suceava, orașul lui de baștină?
- Sigur l-aș bate la o partidă de șah! Dar nu l-am văzut deloc. Am înțeles că ar fi plecat prin Anglia. Nu mai știu mare lucru despre el. Gândurile mele sunt acum focusate mai mult către echipă, să creștem, să reușim promovarea.
- Aveți vreo explicație rațională pentru care Hagi, la Viitorul sau la Farul, n-a apelat niciodată la Petre Grigoraș, om de-ai casei la Constanța?
- Ce explicație să fie? Păi, fiecare conducător lucrează cu sute de jucători de-a lungul anilor, unii devin apoi antrenori, ce să facă? Ar trebui să fie toți aduși la club? Nu! Eu am jucat la Farul în primele trei eșaloane, am fost la un pas să și câștigăm un trofeu, am antrenat de multe ori și vechiul Farul. Acum e rândul altora.
- Bun, dar câți antrenori buni sunt în Constanța, cu pedigree de Liga 1?
- Nu mai vreau să discut subiectul ăsta! Dacă n-a existat nicio ofertă, asta nu înseamnă că are cineva ceva cu Grigoraș. Sigur, poate aș fi vrut să fiu măcar întrebat la un moment dat: „Uite, n-ai vrea să te ocupi de grupa U15?”. Am dat un exemplu. Asta în contextul în care s-au rulat acolo o mulțime de antrenori. Nu știu dacă aș fi acceptat, dar era un gest, un semn. Nicio problemă! Oricum, Farul rămâne pentru mine numărul unu. Îi voi susține mereu. Și dacă există vreun jucător atractiv la Școala pe care o am cu fiul meu îl lăsăm fără nicio pretenție la Academia lui Hagi, singura care contează în zonă. Au tot ce le trebuie, restul suntem zero!
Am uitat de scandarea «Grigoraș, cel mai tare din oraș». Aș fi pierdut dacă aș trăi numai din trecut. Sunt realist, știu că am coborât foarte mult, dar sunt în continuare conectat la absolut tot ce e nou în fotbal la nivel mondial
Petre Grigoraș, antrenor Cetatea Suceava
„Ce poate aduce Hagi mai mult decât vitalitate, ambiție și dorință?”
- Hagi va fi viitorul selecționer, ce poate schimba într-un fotbal în care așteptările depășesc net condiția și posibilitățile echipei naționale?
- S-a dovedit că, oricine a venit, n-a reușit să ducă această echipă acolo unde ne-am dori cu toții. E un moment foarte greu. Spunea cineva pe bună dreptate că, și dacă ar veni împreună Mourinho, Klopp și Guardiola, n-ar putea să facă magie fără materie primă, fără jucători la un nivel ridicat. Indiferent ce metode ai implementa sau cât ai studia pe video, nu e suficient dacă n-ai o bază solidă, o mentalitate puternică. Ce poate aduce Hagi? Un plus de vitalitate și de ambiție, o dorință extraordinară. A ținut și ține în continuare enorm la echipa națională, iar asta vedem din fiecare apariție pe care o are.
- Sunteți de acord însă că și-a asumat un pariu riscant la națională?
- E clar că nu vine pe un fotoliu de rege, ci într-o situație delicată. De fapt, ce ar trebui să-i solicităm unui selecționer? El antrenează ce are la dispoziție. Pregătește grupul patru-cinci zile înaintea unor partide, interval în care ce poți schimba radical? Nu ne-am calificat la un Mondial de N ani și am vrea să-i cerem acum lui Hagi să ne ducă nonstop pe la turneele finale? Probabil că va umbla la ideile de joc, la principii, la mentalitate, să meargă pe o strategie unitară la toate loturile. Dar asta, ca să genereze rezultate, poate dura opt-zece ani. Are cineva răbdare în România să aștepte atâta timp la echipa națională?
La Mondiale voi fi suporterul Argentinei și Spaniei. Păcat că nu e acolo și Italia, care lipsește de trei Mondiale încoace. Noi ne supărăm că nu suntem din 1998, dar Italia, multiplă campioană mondială și europeană, ce să mai zică? Păi, dacă eram noi în postura Italiei, însemna că trebuia să-i decapităm pe toți conducătorii federației și pe jucători!
Petre Grigoraș, antrenor Cetatea Suceava
„M-aș bucura să ia titlul Universitatea Cluj”
- Cine va lua titlul sezonul acesta?
- Greu de spus, dar, am și zis în urmă cu vreo patru luni!, Craiova mi se pare cea mai articulată, cu un joc agresiv, complet. Nu-mi schimb părerea, deși mi-aș dori să câștige Universitatea Cluj.
- De ce?
- Am jucat un sezon acolo, 1995-1996, m-am simțit foarte bine. M-aș bucura pentru suporteri, pentru club, pentru toată acea atmosferă de apreciere din jurul echipei. Realist vorbind însă, cred că titlul va ajunge la Craiova.
- Cea mai mare nebunie pe care ați fi capabil s-o faceți dacă promovați cu Suceava în liga secundă?
- M-aș bucura atât de mult încât m-aș urca în mașină și aș pleca repede acasă la familie. I-aș lăsa pe băieți să sărbătorească, pentru că ar merita. De-a lungul anilor, am pierdut prea multe momente plăcute din familie, așa că trebuie să recuperez. Mă bucur că fiul meu are rezultate tot mai bune cu grupele de copii de la mica noastră Academie. Am o nepoată frumoasă. Vreau să gust cât mai mult din esența familiei.
11 echipe există pe cartea de vizită a antrenorului Petre Grigoraș: Farul, FC Onești, Petrolul Moinești, Oțelul, Poli Iași, Pandurii, CFR Cluj, ASA Tg. Mureș, Poli Timișoara, Foresta/Cetatea Suceava, Axiopolis Cernavodă
214 meciuri a adunat Petre Grigoraș în Liga 1 în calitate de jucător, la SC Bacău, Steaua, Farul și U Cluj: a marcat 56 de goluri
376 partide a strâns Petre Grigoraș ca antrenor în Liga 1: 140 victorii, 89 remize, 147 înfrângeri, golaveraj 488-505
Ministrul Cătălin Predoiu, decizie istorică: „Vom numi viitorul stadion «Dinamo - Mircea Lucescu»”
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
