Articol de Eduard Apostol - Publicat vineri, 27 martie 2026, 10:32 / Actualizat vineri, 27 martie 2026 11:01
Marin „Magiun” Barbu, 67 de ani, a spus câteva adevăruri enervante a doua zi după eșecul de la Istanbul. Iată detaliile!
Turcia - România, scor 1-0, iar tricolorii ratează (din nou și din nou) o calificare la Campionatul Mondial. Ultima oară am fost în 1998 la un astfel de turneu final.
Marin Barbu se bucură că nu jucăm cu Kosovo finala la Priștina: „Ne mâncau ăia ca pe mici” + Critici pentru Andrei Rațiu: „Vine ca la distracție"
Este vremea concluziilor la capătul a unei campanii ratate. Marin Barbu, 67 de ani, fost fotbalist al Stelei, fost antrenor la diverse formații din prima divizie, a avut un discurs contondent astăzi, a doua zi după partida de la Istanbul.

„Să știi că dorință au avut. Dar, sincer, nu mai avem valoarea de altădată. Tactica lui Lucescu a fost destul de bună. Dacă ne luam cu turcii la luptă, nu-i vedeam bine.
Nu vreau să-l critic pe nea Mircea (n.r. - Lucescu), dar schimbările au fost făcute târziu. Înțelegi? Tactica a fost bunicică. Dacă Rațiu strânge mai bine, poate nu mai iese golul ăla în startul reprizei secunde. Mai e și «bulanul» care te ajută... Cu puțin noroc, intram în prelungiri și cine știe...
Oricum, ne mânca Kosovo ca pe mititei! Ascultă la mine, îi bate și pe turci. Ăia de acolo și-au depășit condiția mult. Să dai 4 goluri în deplasare, după ce ești condus de două ori, asta spune că ai valoare. O să vezi că la Priștina Kosovo bate Turcia!
Acum, și Rațiu poate e mai concentrat la meciurile din campionatul lui decât la națională. Pare că e ușurare pentru el la națională.
Am văzut că și MM-ul (Stoica) a observat o chestie, că Rațiu vine cam ca la distracție la prima reprezentativă.
În Spania, să joci cu Barcelona, să-i faci pe ăia la efort, la concentrare, la tot ce vrei, apoi să vii la națională... Ceva se întâmplă. Și cu ăsta am ajuns să ne purtăm ca cu ouăle de Paște! Cu toți trebuie să te porți așa... Dacă se supără și el și nu mai vine la națională, ce facem?!", a reacționat Marin Barbu pentru Gazeta Sporturilor.
36de meciuri a adunat Rațiu la Rayo Vallecano, un gol și 3 assist-uri
Marin Barbu acuză lipsa atacanților și a extremelor în România: „La noi e plictiseală”
„N-am avut atacanți adevărați. Nu prea mai avem în campionatul nostru. Înainte, alegeai și nu știai dacă l-ai ales pe cel mai bun. Pe Bîrligea nu-l văd vârf împins. Nu trebuie să alerge ca nebunul, trebuie să stea în buza porții.
Unde stătea Gerd Muller? Zic toți că se juca cu basca în cap și cu mărul la bară... Unde stăteau Paolo Rossi și cu Pippo Inzaghi? Nu o primești în minutul 10, 30, dar poate vine în minutul 80 și ești șmecher.
Dar dacă nu-ți dozezi efortul și fugi ca nebunul... Ai văzut vreo ocazie a lui Bîrligea și n-am văzut-o eu?
La 4-3-3 trebuie să ai extreme care știu să centreze, care știu unu contra unu, care să aibă frâne, e cel mai complicat sistem... Și pe timpul meu se juca 4-3-3, nu vreau să mă laud, majoritatea jucătorilor știau să dea «rachetă-sol-sol», nu prin spatele porții.
În campionatul nostru, multe centrări se dau prin spatele porții. Nu ne uităm și noi la englezi să învățăm? Când o pun pe «lătel» și-ți dă "covrigul", au pus-o unde vor, tată. La noi e plictiseală, iar fotbalistul e sătul de prea mult bine", a mai comentat "Magiun" Barbu.
Cine a fost fotbalistul Marin Barbu: „Parcă ai magiun pe ghete, așa se lipește mingea de tine”
Marin Barbu, 67 de ani, a fost antrenor la diverse formații din țară. Cel poreclit „Magiun” a furnizat cea mai mare umilință internă „câinilor”, acel 5-4 cu Foresta în Ștefan cel Mare, contra campioanei de la acea vreme, după ce Dinamo, antrenată de Cornel Dinu, a condus cu 4-0 în toamna 2000.
Fost fotbalist la Steaua și FC Brașov, printre altele, Marin Barbu a fost recomandat ca un jucător extrem de tehnic. „Mâncam ciorbă, dimineața, la prânz și seara! Aveam trei feluri de mâncare. Nu am avut eu nutriția lui Messi, dar îi «luam la mână» pe băieți, nu îmi era teamă, mă distram cu ei”, a declarat în urmă cu câțiva ani pentru AS.ro Live.
Este poreclit Magiun, supranume primit încă de la juniori, de la antrenorul Gică Săndulescu, care îi spunea: „Parcă ai magiun pe ghete, așa se lipește mingea!”